Bulgaria consideră cinică respingerea aderării sale la spaţiul Schengen
”În locul solidarităţii europene, Bulgaria primeşte cinism”, a scris preşedintele Radev pe conturile sale de Facebook şi Twitter.
Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.
Justificarea sa este împărtăşită şi de cancelarul austriac Karl Nehammer, care a declarat sâmbătă presei la Viena că Austria ”nu îşi dă consimţământul pentru extinderea spaţiului Schengen către România şi Bulgaria”, acceptând doar aderarea Croaţiei.
Cancelarul austriac afirmase anterior că majoritatea celor aproximativ 75.000 de migranţi ilegali care au intrat anul acesta în Austria fără să fi fost înregistraţi anterior într-o altă ţară din UE au trecut prin Bulgaria sau România, ţări aflate la frontiera externă a UE.
Ministrul bulgar de interne Ivan Demerdjiev a respins duminică acuzaţiile conform cărora măsurile de supraveghere a frontierelor ţării sale ar fi insuficiente.
”Forţele de securitate bulgare protejează zi de zi cu corpurile lor liniştea tuturor cetăţenilor europeni, inclusiv a olandezilor, la frontiera externă cea mai dificilă din UE, în pofida creşterii presiunii migratorii, care este de patru ori mai mare faţă de anul trecut”, a subliniat ministrul bulgar într-un comunicat.
”În loc să acţioneze cu solidaritate europeană, ei ne ignoră şi ne discriminează”, a deplâns oficialul bulgar, amintind şi de recenta ucidere a trei poliţişti bulgari într-un incident la frontiera turcă.
”Eforturile noastre nu merită să fie ignorate! Eforturile nu merită jigniri! Am reuşit să reducem la minimum migraţia secundară către Europa Centrală şi Occidentală, plătind un preţ greu”, a atras atenţia ministrul bulgar de interne.
Comisia Europeană a recomandat acceptarea în bloc a Bulgariei, Croaţiei şi României ca noi membre ale spaţiului Schengen, dar decizia necesită acordul unanim al ţărilor membre, care sunt aşteptate să se pronunţe la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie.