Bulgaria: Plamen Oreşarski a anunţat lista miniştrilor propuşi de el pentru viitorul guvern

Plamen Oreşarski a spus că va avea doi vicepremieri. Primul dintre ei va coordona domeniile justiţiei, afacerilor interne şi gestionării fondurilor europene şi va ocupa şi funcţia de ministru al justiţiei. Numele propus este Zinaida Zlatanova, care până acum câteva săptămâni a condus Reprezentanţa Comisiei Europene la Sofia. Cel de-al doilea vicepremier va supraveghea ministerele din sectorul economico-financiar. Oreşarski a spus că persoana care va ocupa acest post are anumite angajamente de terminat şi numele ei va fi anunţat într-o lună; guvernul îşi va începe activitatea cu un singur vicepremier.

Ministrul de externe în cabinetul lui Oreşarski va fi Kristian Vighenin (37 de ani), care din anul 2007 este membru al Parlamentului European. Surprinzător, postul de ministru de interne va fi ocupat de Ţvetlin Iovcev (49 de ani), care până la 17 mai a ocupat postul de şef al cabinetului preşedintelui Rosen Plevneliev. Având în vedere ca şeful statului bulgar a fost ministru în guvernul lui Boiko Borisov, Iovcev a fost considerat până acum un apropiat al formaţiunilor politice de centru-dreapta.

Este de aşteptat ca noul executiv să fie supus votului parlamentului în cursul zilei de marţi. Astfel, marţi la ora 9 Plamen Oreşarski îi va prezenta preşedintelui Rosen Plevneliev proiectul de guvern şi apoi, cel mai probabil, va avea loc o şedinţă extraordinară a parlamentului. Cabinetul propus are toate şansele să fie votat, în condiţiile în care este sprijinit deschis de Partidul Socialist Bulgar şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (a minorităţii turce), iar ultranaţionaliştii de la Ataka au lăsat să se înţeleagă că nu intenţionează să blocheze alegerea guvernului. Socialiştii şi etnicii turci au împreună 120 din cele 240 locuri în parlament şi au nevoie de un singur vot în plus pentru a învesti guvernul.

Născut în anul 1960 în oraşul Bobov dol, din sud-vestul ţării, Oreşarski a absolvit Universitatea de Economie Naţională şi Mondială din Sofia şi s-a specializat în SUA şi în Marea Britanie. Din anul 1992, predă la universitatea pe care a absolvit-o, iar în perioada 2001-2005 a fost prorector al acestei instituţii de învăţământ.

Cariera sa politică a început în anul 1997, când a devenit ministru-adjunct al finanţelor în guvernul de centru-dreapta al premierului Ivan Kostov, ocupând această funcţie până în 2001. În acel an, Uniunea Forţelor Democratice (de centru-dreapta) obţinea o victorie convingătoare la alegerile parlamentare la câteva luni după ce socialiştii au fost nevoiţi să renunţe la putere în urma celor mai ample proteste în stradă, iar ţara, aflată într-o criză economică şi socială gravă, a fost aproape de război civil. Guvernul din care făcea parte Oreşarski a reuşit să stabilizeze economia ţării. Plamen Oreşarski este autorul strategiei pentru administrarea datoriilor statului şi face parte din echipa care a introdus Consiliul Monetar în Bulgaria, aducând stabilitate după o perioadă lungă de hiperinflaţie.

Deşi cariera lui a început într-un guvern de centru-dreapta, în anul 2005 acesta a fost invitat de socialistul Serghei Stanişev să devină ministru al finanţelor în cabinetul lui. Guvernul Stanişev (2005-2009) a fost sprijinit de trei partide, iar Plamen Oreşarski a fost singurul ministru care nu era membru al niciunuia dintre ele. În 2008, guvernul socialist a introdus cea mai mică cotă unică de impozitare din întreaga Uniune Europeană, de 10%, care este şi acum în vigoare. În perioada 2005 şi 2008, Bulgaria a fost una dintre puţinele ţări din UE fără deficit bugetar, înregistrând excedent bugetar la sfârşitul fiecărui an. Totuşi, guvernul socialist a devenit nepopular din cauza faptului că, în ciuda rezultatelor financiare bune, veniturile populaţiei nu au crescut suficient de rapid. O bilă albă pentru Oreşarski este faptul că, în 2007, Bulgaria a fost inclusă de Banca Mondială pe lista celor zece ţări din lume cu cele mai curajoase reforme în sectorul financiar.

Nominalizarea lui Plamen Oreşarski pentru funcţia de premier din partea Partidului Socialist arată că eventualul guvern care, potrivit liderului partidului Serghei Stanişev, nu va fi unul de partid, ci unul de tehnocraţi, va avea ca prioritate absolută menţinerea stabilităţii financiare