În cursul unei reuniuni la 7 iunie 1989 cu responsabili ai partidului comunist, Todor Jivkov, şeful statului şi al partidului comunist, a asigurat că Bulgaria se va confrunta cu o puternică dorinţă de emigrare a minorităţii turce.
„Aceasta este binevenită şi necesară. Dacâ nu provocăm plecarea a 200.000 – 300.000 de persoane din această populaţie, în 15 ani Bulgaria nu va mai exista, Va fi ca Ciprul”, divizat de la intervenţia turcă în 1974, spusese acesta.
Protocolul acestei reuniuni face parte din arhivele perioadei comuniste (1944-1989) în Bulgaria, disponibile începând de luni pe noul site al agenţiei arhivelor www.archives.bg/politburo care reuneşte 2.459 de protocoluri şi rezoluţii, dintre care 897 rămân secrete.
La 29 mai 1989, Bulgaria a deschis frontiera cu Turcia pentru a expulza bulgarii de origine turcă (10 la sută dn totalul populaţiei) care erau consideraţi ca fiind „cea de-a cincea colonie” a Turciei, atunci stat inamic membru NATO.
Membrii minorităţii turce din Bulgaria au organizat manifestaţii în 1989 pentru a îşi recupera numele de origine care fuseseră schimbate forţat cu nume de familie bulgare în 1984-85.
„Am dat instrucţiuni ministerului de Interne să deporteze rapid şi cu forţa extremiştii prin Austria şi să expulzeze masiv fanaticii care sunt în centrul acestor evenimente”, a indicat Jivkov. Ceilalţi membri ai minorităţii turce au fost insistent îndemnaţi să părăsească Bulgaria.
Conform acestor documente, partidul comunist se pregătea să facă faţă unei lipse de forţă de muncă în mai multe sectoare economice (agricultură, construcţii şi industrie).
Casele emigranţilor urmau să fie cumpărate la preţuri simbolice de primari pentru a instala în ele etnici bulgari.
Campania de epurare etnică care a provocat puternice reacţii internaţionale şi care nu a fost susţinută de Moscova a accelerat demiterea lui Jivkov, la 10 noiembrie 1989, după 35 de ani la putere.