În document, şefii de guverne din cele şase state insistă să se ia în considerare impactul unor măsuri din Pachetul Mobilitate, care au efecte semnificative asupra politicilor economice şi de mediu ale UE.
Pachetul Mobilitate este în negociere între principalele trei instituţii europene şi încă poate fi modificat. Procesul de negociere ar urma să se finalizeze în câteva luni.
Bulgaria, România, Ungaria, Lituania, Letonia şi Polonia susţin că este necesară o discuţie amănunţită în care să se ţină cont de specificul naţional al tuturor statelor membre UE, inclusiv a celor aflate la graniţele externe ale UE.
„Nu vom adopta măsuri care să creeze divizări nedorite în UE. Suntem ferm convinşi că noile măsuri legislative trebuie să fie realiste, proporţionale şi nediscriminatorii. Ele trebuie să suţină concurenţa în sectorul transporturilor din UE fără a pune companiile noastre într-o situaţie mai grea decât a companiilor originare din terţe ţări”, se arată în document.
De asemenea, cele şase ţări avertizează că unele măsuri din Pachetul Mobilitate vor duce la o creştere a numărului de camioane care efectuează curse fără a fi încărcate, ceea ce va duce automat la majorarea emisiilor de carbon.
În concluzie, Bulgaria, România, Ungaria, Lituania, Letonia şi Polonia cer Parlamentului European şi Comisiei Europene să analizeze cu atenţie propunerile legate de Pachetul Mobilitate 1 şi să evalueze impactul tuturor măsurilor, înainte de continuarea negocierilor.
Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană în 31 martie 2017, Pachetul 2 la data de 8 noiembrie 2017, iar Pachetul 3 pe data de 17 mai 2018.
Parlamentul European (PE) a adoptat, în data de 4 aprilie 2019, în primă lectură, Pachetul „Mobilitate”, după ce anterior documentul a fost retrimis la Comisia Transport şi Turism (TRAN), din cauza numărului mare de amendamente depuse. Eurodeputaţii români s-au mobilizat atunci şi au depus un număr mare de amendamente, împreună cu colegii lor din Bulgaria, Polonia şi ţările baltice, adunându-se în final peste 1.200 de amendamente.
La ora actuală, discuţiile între Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul miniştrilor de transport au început şi au ca scop finalizarea celor trei seturi de măsuri din cadrul Pachetului Mobilitate 1.
În decembrie 2018, Consiliul Miniştrilor de Transport din UE a adoptat poziţia sa (abordare generală) privind Pachetul de Mobilitate 1, bazată pe propunerile extrem de restrictive ale Preşedinţiei Austriece, susţinute de Alianţa Rutieră, precum: aplicarea regulilor detaşării la transporturile rutiere internaţionale, cu exceptarea tranzitului şi a transportului bilateral, definit extrem de restrictiv; restricţionarea cabotajului prin introducerea unei perioade de „răcire” (cooling-off) de 5 zile; interzicerea efectuării perioadei de repaus săptămânal normal în cabină; întoarcerea acasă a şoferilor cel puţin o dată la patru săptămâni şi obligaţia dotării tuturor autovehiculelor care efectuează operaţiuni de transport internaţional cu tahograf inteligent până la sfârşitul anului 2024.