‘Depunem eforturi ca aceste riscuri, nu doar pentru Bulgaria, ci și pentru UE, să fie reduse la minim. Cu toate acestea, capacitățile Bulgariei sunt limitate și ne apropiem de un punct în care nu vom mai putea fi capabili să gestionăm aceste riscuri’, a afirmat Țvetlin Iovșev.
‘Îi informăm pe toate căile pe partenerii noștri din Comisia Europeană și alte organizații internaționale că Bulgaria se îndreaptă către o situație de criză și are nevoie de ajutor’, a adăugat oficialul bulgar.
Cel mai sărac membru al UE, Bulgaria a primit până la mijlocul lunii septembrie peste 4.000 de solicitanți de azil. Până la sfârșitul anului ar putea exista între 6.000 și 10.000 de cereri suplimentare de azil, a precizat Țvetlin Iovșev, care a recunoscut lipsa de experiență a țării sale în ceea ce privește primirea de refugiați.
În cadrul unei întâlniri recente cu comisarul european pentru afaceri interne Cecilia Malmström, ministrul de interne bulgar a obținut o promisiune de ajutor tehnic din partea agenției Frontex și a Biroului European de Sprijin pentru Azil. Sofia speră să primească și un ajutor financiar limitat.
Comisarul european bulgar pentru asistență umanitară Kristalina Georgieva, precum și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați au promis de asemenea să ofere expertiză și asistență tehnică. Crucea Roșie și Semiluna Roșie au fost informate în legătură cu această situație.
Sofia cere și altor țări din UE să accepte refugiați „pentru a reduce presiunea” și pentru a-i permite „să gestioneze mai bine riscurile pentru casa noastră comună, Uniunea Europeană’, a mai spus Țvetlin Iovșev, invocând riscul intrării pe teritoriul european a ‘persoanelor legate de organizații teroriste și extremiste’, a unor eventuale boli și o posibilă creștere a criminalității.