Bulgaria şi România doresc să devină membre ale Schengen, dar Olanda şi Austria continuă să blocheze procesul, invocând drept motiv un control insuficient al fluxurilor de migranţi. În timp ce aderarea Bulgariei a fost blocată de Olanda şi Austria, în cazul României opoziţia a venit doar din partea Vienei.
”Nu pot garanta că vom deveni parte a Schengen în octombrie”, a recunoscut şeful executivului bulgar, referindu-se la campania electorală din Olanda. Aceasta susţine că se opune intrării Bulgariei în spaţiul Schengen întrucât Sofia nu face eforturi suficiente pentru a împiedica fluxurile de migranţi ilegali dinspre frontiera externă a Uniunii Europene cu Turcia, aspect pe care, în opinia lui Denkov, olandezii se vor concentra în timpul campaniei electorale.
Totuşi, premierul bulgar este încrezător că actuala preşedinţie spaniolă a Consiliului UE va ajuta candidatura Bulgariei şi a României la aderarea la spaţiul european de liberă circulaţie, pe care Madridul şi-a stabilit-o ca una dintre priorităţi pentru acest semestru.
El afirmă că Bulgaria îndeplineşte toate angajamentele şi a adoptat legislaţia necesară şi că nimeni nu are un argument substanţial împotriva acceptării ţării sale în Schengen.
Anterior în acest an, Olanda a început să dea semnale diplomatice că ar putea renunţa la veto-ul contra Bulgariei, ceea ce ar lăsa Austria izolată în UE pe acest subiect. Unul dintre motive a fost o reformă a justiţiei semnificativă în Bulgaria, iar un altul s-a referit la decizia Comisiei Europene de a pune capăt Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cele două ţări vecine.
Evoluţia situaţiei le-a dat Bulgariei şi României mari speranţe că ar putea fi primite în Schengen în toamna acestui an. Totuşi, la începutul lui iulie guvernul condus de Mark Rutte în Olanda a demisionat din cauza dezacordurilor între partidele din coaliţie cu privire la politica privind imigraţia. Acest lucru a sporit incertitudinea legată de aderarea Bulgariei şi a României la Schengen.
Sofia speră într-o schimbare favorabilă a poziţiei lui Rutte ca urmare a reformei judiciare şi a sprijinului dat Ucrainei, dar şi într-o victorie a coaliţiei de stânga dintre Partidul Muncii (PvdA) şi Stânga Verde (GL) la alegerile parlamentare din noiembrie.
Unul dintre protagoniştii scrutinului din Olanda este Frans Timmermans, fost vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul verde european, care a anunţat în iulie că renunţă la funcţia de la Bruxelles pentru a participa la alegerile din ţara sa. Timmermans a susţinut constant că Bulgaria şi România ar trebui să devină membre ale zonei Schengen.