Guvernul de la Sofia se aşteaptă să primească prima plată lunară de pe urma acestei taxe în următoarele zece zile, a declarat ministrul bulgar al Finanţelor, Assen Vassilev. Taxa, în vigoare de la mijlocul lunii octombrie, este concepută să crească veniturile la buget şi să limiteze capacitatea Rusiei de a-şi finanţa războiul din Ucraina, scrie Agerpres.
Rămâne însă de văzut dacă Bulgaria va putea să îşi atingă aceste obiective. Ungaria, ţară care depinde de gazele ruseşti care trec prin Bulgaria, a spus că măsura autorităţilor de la Sofia este ilegală şi vrea ca Uniunea Europeană să demareze o investigaţie. Serbia şi Macedonia de Nord şi-au exprimat şi ele îngrijorări cu privire la taxa din Bulgaria.
Gigantul rus Gazprom PJSC nu a anunţat dacă intenţionează să plătească taxa din Bulgaria, ceea ce pune sub semnul întrebării eficienţa măsurii.
„Să sperăm că se va întâmpla”, a spus Assen Vassilev săptămâna trecută când a fost întrebat de jurnalişti despre o potenţială plată de la Gazprom. „Să nu facem speculaţii”, a adăugat Assen Vassilev.
Anul trecut, Rusia a încetat să mai livreze gaze naturale Bulgariei după ce ţara vecină a refuzat să plătească în ruble, aşa cum a cerut Moscova după debutul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, Bulgaria rămâne o rută importantă pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti în regiune. Aproape jumătate din gazele naturale livrate de Rusia prin conducte intră în Bulgaria din Turcia via conducta TurkStream, pentru a fi livrate mai departe în Ungaria, Serbia şi alte părţi din Europa de Sud.
Refuzul de a plti noua taxă, de 20 de leva (10,76 dolari) pentru fiecare megawatt oră de gaz provenit din Rusia, ar putea conduce Bulgaria să blocheze sau să retragă activele companiilor care nu plătesc, începând cu garanţiile bancare, a spus Assen Vassilev luna trecută.
„Efectul imediat va fi o acumulare a penalităţilor, având în vedere că pare puţin probabil ca fie cumpărătorul fie furnizorul să accepte să suporte costuri suplimentare, cel puţin pentru moment. Dacă va avea lor o reducere a livrărilor, asta va conduce la o cerere mai mare pentru alternative precum gaze lichefiate sau alte livrări regionale”, susţine Alireza Nahvi, analist la Bloomerg New Energy Finance.
Dacă înainte de războiul din Ucraina aproape toate gazele naturale consumate de Bulgaria veneau din Rusia, în prezent ţara vecină îşi asigură o treime din necesarul anual de gaze via un contract pe termen lung cu grupul SOCAR din Azerbaidjan. De asemenea, Bulgaria primeşte gaze naturale lichefiate via terminalele din Grecia şi Turcia. La rândul său, Serbia lucrează şi ea la un acord cu SOCAR precum şi la un nou interconector de gaze cu Bulgaria.