Comisia Europeană şi-a exprimat de mai multe ori îngrijorarea în legătură cu această practică şi a lansat chiar o procedură de infringement împotriva Maltei şi Ciprului. Ea a atenţionat de asemenea că respectiva procedură prezintă riscuri pentru UE, care ţin „în special de securitate, spălare de bani, fraudă fiscală şi corupţie”, scrie Agerpres.
În iunie 2021, Bruxellesul a adresat o scrisoare autorităţilor bulgare prin care le cerea să abolească aceste paşapoarte.
Potrivit acestui program, pus în aplicare din 2013 şi de care profită în special chinezii şi ruşii bogaţi, străinii care investec o sumă de cel puţin un milion de leva (500.000 de euro) pot obţine un titlu de rezident permanent, apoi cetăţenia, dacă dublează această sumă, şi aceasta fără a trece prin etapele dificile ale unei proceduri clasice.
Însă guvernul bulgar a detectat nereguli în 47 de cazuri, jumătate din total.
Ministerul Justiţiei al Bulgariei citează în special cazul unor investitori care au revândut titlurile sau o proprietate recent achiziţionată imediat după ce au fost naturalizaţi.
Cabinetul premierului Kiril Petkov, în funcţie de la mijlocul lui decembrie, subliniază prin urmare „absenţa de investiţii reale în economie, care pot crea locuri de muncă”, pentru a justifica abolirea „paşapoartelor de aur”.
Washingtonul a sancţionat anul trecut şase cetăţeni şi 64 de entităţi bulgare pentru presupusul lor rol „în corupţia” din această cea mai săracă ţară din UE. Printre aceştia, un influent deputat şi fost magnat media, Delyan Peevski, care a fost de asemenea acuzat de Trezoreria americană că a pus în funcţiune un sistem de achiziţie rapidă a cetăţeniei prin încălcarea procedurii legale.
Proiectul de lege, susţinut de o bună parte din clasa politică, mai trebuie să fie aprobat de Parlament.
Bulgaria a mai vrut să suprime aceste „paşapoarte de aur” în ianuarie 2019, însă la acea dată iniţiativa nu a reuşit.