Să sperăm că de această dată guvernanții își vor face temele mai bine decât la rectificarea precedentă, care a fost construită pe un deficit de 4,4% și s-a finalizat printr-un deficit de 4,64% la final de an.
Ultima execuție bugetară publicată pe primele doua luni ale anului ne arată că bugetul avea probleme majore înainte că efectele crizei economice să se facă simțite. Mai exact, deși veniturile la buget sunt mai mari decât cele din aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile din acest an sunt circa 8 miliarde mai mari decât cele din 2019. După doar doua luni ale acestui an, deficitul estimat este de 0,73% din PIB, mai mare decât cel din 2019, de 0,51%. Probabil că deficitul este chiar mai mare, dat fiind faptul că Ministerul Finanțelor folosește încă estimarea de 1.141 miliarde de lei pentru PIB, care nu mai este de actualitate.
Prognozele de scădere economică sunt sumbre. Economiștii BRD estimează o contracție de până la 7% a PIB-ului în acest an. Experții estimează o apreciere a euro pana la 4,95 lei și BNR prognozează că inflația va fi de 3% în a doua jumătate a acestui an.
Și veștile proaste nu se opresc aici. Conform ministrului Muncii, 400.000 de contracte de muncă sunt suspendate în prezent și 298.000 de angajați au cerut deja somaj tehnic, la numai cateva zile de la publicarea legii care acorda facilități celor care sunt în șomaj tehnic din cauza COVID-19.
Sunt de acord cu dl Iohannis că guvernul trebuie să reevalueze veniturile bugetare. Trebuie colectați mai mulți bani la buget. Însă, să fim atenți la greșelile guvernanților din timpul crizei din 2008, când TVA a fost majorat. Această măsură i-a lovit atunci cu precadere pe cei cu venituri mici, care își cheltuie lunar mare parte din ce câștigă. Trebuie sa ne ferim de măsurile care pot îi pot afecta și mai grav pe cei vulnerabili.
O soluție ar putea veni de la Bruxelles. Fostul comisar european, Corina Crețu încurajează guvernul să negocieze cu cei de la Comisia Europeană pentru ca România să poată primi rapid bani din mai multe fonduri: Fondul de Urgență al Uniunii Europene, Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (disponibil de vineri pentru priorități în domeniul medical), Fondul de Dezvoltare Regională și din Fondul Social. Crețu ne mai spune că banii necheltuiți din programul „Garanția pentru Tineri” pot fi alocați pentru achiziții urgente necesare în sistemul sanitar. În acest moment, România mai are de cheltuit 98% din acest program. De asemenea, România mai poate fi scutită de obligația de a returna Comisiei Europene prefinanțările care i-au fost alocate la începutul perioadei de programare. Totul este sa folosim cu cap aceste beneficii.
Are dreptate dl Iohannis și când spune că trebuie mai mulți bani la Sănătate. Pe lângă bonusul de 500 de euro pentru medici, ar trebui să li se asigure familiilor acestora și o pensie de urmaș, în cazul în care își pierd viața în lupta cu virusul.
Asistența socială este esențială în această perioadă și trebuie acordată urgent pentru că populația cu venituri mici și fără rezerve financiare să poată rezista. Copiii sunt primii care ar trebui să beneficieze de ajutor. Legea privind dublarea alocațiilor este publicată în Monitorul Oficial și Guvernul a amânat aplicarea ei până la prima rectificare. Aceasta lege trebuie să primească finanțarea necesară pentru a fi aplicată. 150.000 de copii se culcau flămânzi în România, conform unui raport realizat în 2019 de Avocatul Poporului și de Salvați Copiii România. Cei 600 de lei prevăzuți în lege trebuie să ajungă în buzunarul părinților rapid, altfel vom avea și mai mulți copii flămânzi în perioada următoare.
Pentru a găsi cele mai bune soluții, ar fi nevoie de mai multă transparență și mai multe consultări cu experții. Suspendarea transparenței decizionale și a dialogului social pentru unele acte normative pe durata stării de urgență nu prea ajută, mai mult încurcă. Dacă pare logic că timpul alocat pentru transparența decizională și dialog să fie scurtat pentru că sunt necesare în această perioadă măsuri adoptate în regim de urgență, eliminarea totală a acestor proceduri este o exagerare nocivă. Deși ministrul Finanțelor a declarat luni că rectificarea a fost aprobată în primă lectură, nici până în acest moment ea nu este publică. Secretomania nu își are rostul când vorbim despre bugetul României. Sper că Guvernul se va mișca mai repede decât la ultima rectificare. Atunci au așteptat să treacă alegerile prezidențiale și a fost mult prea târziu să mai poată tine în frâu cheltuielile bugetare. Și anul acesta au amânat măsuri esențiale pentru că erau mult prea preocupați cu alegerile anticipate. Rectificarea a fost anunțată pentru săptămâna trecută. Luni abia a trecut în primă lectură, adică nimic nu s-a aprobat, ci doar s-a discutat în Guvern. Suntem în ceasul al 12-lea. Acum, că ne-am lămurit până la cel mai înalt nivel despre criza pe care o vom traversa, e cazul să demarăm măsuri economice serioase!