Burduja: Centrul Cyber al Uniunii Europene de la Bucureşti ar putea deveni funcţional în luna mai

„Suntem foarte aproape de lansarea efectivă a Centrului European pentru Competenţe în domeniul Securităţii Cibernetice, o mare victorie diplomatică pe care România a înregistrat-o acum câţiva ani. În sfârşit, acest centru este operaţionalizat. Există o procedură de recrutare pentru şeful acestui Centru, la nivel european şi de partea noastră. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Cancelaria prim-ministrului României şi toţi ceilalţi implicaţi au reuşit să identifice un spaţiu şi să pună practic pe roate acest centru. Ne dorim ca, la nivelul lunii mai, deci foarte curând, Centrul să fie pe deplin funcţional în România. După cum am discutat cu comisarul Thierry Breton (comisarul european responsabil pentru piaţa internă, n.r.), cu directorul general Viola (Roberto Viola, directorul general DG Connect, n.r.), de la nivelul Comisiei, cu toţi cei alţi actori implicaţi, vorbim de un Centru de competenţe care devine, de fapt, centrul unui ecosistem în domeniul securităţii cibernetice. Această agenţie europeană, cu ghilimelele de rigoare, prima entitate de acest fel de la noi din ţară, trebuie să devină catalizatorul pentru un ecosistem care include zona academică, zona de antreprenoriat, deci companii private, start-up-uri, dar şi zona publică, în acest parteneriat urmând să promovăm imaginea României, competenţele românilor în securitatea cibernetică. Nu avem voie să ratăm şansa de a pune acest Centru de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, un adevărat Centru de Excelenţă european, în mijlocul acestui ecosistem care să producă afaceri de succes româneşti pentru produse de securitate cibernetică”, a declarat Burduja, într-o intervenţie video, la o conferinţă de specialitate.

În acelaşi timp, demnitarul a subliniat ideea că unul dintre cele mai importante progrese ale României, pe segmentul cyber, este reprezentat de noua lege a securităţii şi a apărării cibernetice.

„Această lege, pe care am reuşit să o promovăm prin Parlament la finalul anului trecut, a supravieţuit testul constituţionalităţii la Curtea Constituţională a României şi, de asemenea, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, recent, setează cadrul prin care România poate răspunde noilor ameninţări din zona cibernetică din partea unor state neprietene, din partea unor actori nestatali care urmăresc să submineze securitatea cibernetică a României. Legea apare după un blocaj de zece ani de zile, în care două încercări anterioare au picat testul la Curtea Constituţională a României. Este o lege importantă care adaugă trei noi ameninţări, inclusiv securitatea cibernetică a României. Mă refer la campanii de dezinformare, de propagandă, la atacuri cibernetice, şi la pârghiile Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, precum şi ale celorlalte instituţii din arcul guvernamental care se ocupă cu securitatea cibernetică a ţării, să intervină atunci când există riscuri, vulnerabilităţi, atacuri. Din păcate, avem într-adevăr acest decalaj de zece ani de zile, în care, prin prisma lipsei unui cadru de reglementare adecvat, România a fost ţinta atacurilor cibernetice, unele avansate, altele de bază. Important este că acum am reuşit şi ne-am îndeplinit un jalon important şi extrem de greu din PNRR. Împreună cu Ministerul Apărării, împreună cu toate instituţiile din zona securităţii cibernetice, am reuşit să îndeplinim jalonul şi să dăm României un cadru prin care să poată combată aceste ameninţări cibernetice”, a afirmat ministrul de resort.

Propunerea de Regulament privind înfiinţarea Centrului european de competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică a fost lansată de Comisia Europeană în anul 2018, fiind negociată inclusiv pe durata Preşedinţiei române a Consiliului UE, în primul semestru al anului 2019.

Procedura de selecţie pentru stabilirea locului în care va funcţiona noua entitate a fost organizată pe data de 9 decembrie 2020, la Bruxelles, şi s-a finalizat, ca urmare a votului statelor-membre şi a unui demers diplomatic intens al părţii române, cu alegerea Bucureştiului.

Statele-membre înscrise în competiţie au fost: Belgia (pentru Bruxelles), Germania (Munchen), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varşovia), Spania (Leon) şi România (Bucureşti).

Reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor din domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor participă, luni, la cea de-a cincea ediţie a evenimentului „Cybersecurity Forum”.