El a subliniat că nu poate şti preţurile din facturile din primăvara următoare, însă, aşa cum arată piaţa până acum”, toţi consumatorii din România vor plăti preţuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh.
„Eu nu am un glob de cristal ca să văd în el viitorul şi să pot afirma cu certitudine că preţul va fi X sau Y. Şi sunt convins că nimeni nu o poate face. Sau cine o face fie are o doză de naivitate, exces de zel, fie are o doză de iresponsabilitate sau chiar rea-voinţă.(…) Cert este că preţurile plătite acum de gospodăriile din România sunt printre cele mai mici din Europa. Tocmai a fost publicat raportul Eurostat pentru trimestrul al doilea din acest an. Continuăm să plătim al 4-lea cel mai mic preţ pentru gaze naturale şi al 5-lea cel mai mic pentru electricitate. (…)
Am început discuţiile cu factorii implicaţi încă din luna iunie a acestui an, am analizat multiple scenarii şi am făcut o serie de simulări. Am iniţiat un comitet de lucru interministerial, având două obiective principale: pe termen scurt – protejarea consumatorilor vulnerabili şi pe termen mediu şi lung – combaterea sărăciei energetice. Pentru primul obiectiv, cel de protejare a consumatorilor vulnerabili după 1 aprilie, un scenariu care se conturează şi care va fi supus dezbaterii încă din prima şedinţă a comitetului este ca nicio gospodărie să nu ajungă sub pragul de sărăcie după ce îşi plăteşte facturile la energie. Deci niciun român care nu îşi permite plata facturilor nu va fi lăsat în urmă, ci protejat de statul român prin subvenţii ţintite, aşa cum se întâmplă în toată Uniunea Europeană”, a scris ministrul, miercuri seara, pe pagina sa de Facebook.
El a reiterat că plafonul de 0,68 lei/kWh este nesustenabil, la un nivel mult sub nivelul pieţei, acest preţ fiind plătit plătit de toate gospodăriile din România, care au un consum lunar sub 100 kWh, indiferent de mărimea sau valoarea locuinţei, de zona în care se află, sau de venitul proprietarilor.
„Spuneam că nu am un glob de cristal ca să văd în el preţurile din facturile din primăvara viitoare, însă ne uităm pe cifre, facem analize, scenarii şi luăm în calcul mai multe ipoteze. Astfel, aşa cum arată piaţa până acum, toţi consumatorii din România vor plăti preţuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh. Din situaţia tranzacţiilor realizate până la data de 24.10.2024 pe pieţele de energie electrică administrate de OPCOM, energia cu livrare în perioada 2025, profil bandă, a fost vândută la un preţ mediu ponderat de 485,28 lei/MWh, iar profilul vârf la 539,31 lei/MWh. Adăugăm costurile cu echilibrarea ale furnizorilor, marja de profit şi toate celelalte taxe şi tarife reglementate şi vedem că în toate zonele de distribuţie preţul final de vânzare este cuprins între 1,1 şi 1,22 lei/kWh, deci sub plafonul actual de 1,3 lei kWh. Spun din capul locului că obiectivul meu ca ministru al energiei şi vicepreşedinte al comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi combaterea sărăciei energetice este să ne asigurăm că aceste diferenţe nu vin ca o povară pe bugetele familiilor care au cu adevărat nevoie de sprijin”, a explicat Burduja.
Acesta a subliniat că principiul pieţei libere „este unul sănătos”, înseamnă concurenţă între furnizori, deci preţuri şi servicii mai bune pentru consumatori.
„Chiar şi în acest moment sunt furnizori care oferă preţuri indiferent de consumul anual mult sub plafonul maxim, atât la energie electrică cât şi la gaze naturale. Sunt oferte pe site-ul ANRE şi la 0,90 lei/kWh, ceea ce pentru românii care consumă peste 300 kWh/lună înseamnă o scădere substanţială. Chiar Hidroelectrica a avut oferte de 12 luni, până la 1 octombrie, de 0,80 lei/kWh. Piaţa liberă nu trebuie să ne sperie. Ea, într-un cadru sănătos, vine cu beneficii pentru consumatori, la pachet cu o mai mare responsabilitate din partea noastră, în calitate de clienţi, de a fi mai exigenţi cu furnizorul nostru, de a căuta preţul şi serviciile corecte, care să ni se potrivesc fiecăruia. Până la 1 aprilie ne propunem să adoptăm mecanismul de sprijin la care am început să lucrăm şi, cel mai important, să accelerăm investiţiile în energie. Doar cu investiţii vom ajunge să nu ducem grija facturilor la energie. Am atras deja peste 13 miliarde de euro în primele 15 luni de mandat, vedem noi parcuri fotovoltaice şi eoliene care au fost puse în funcţiune cu bani nerambursabili din PNRR, în următoarele 45 de zile finalizăm şi prima licitaţie pentru Contractele pentru Diferenţă (în total investim 3 miliarde de euro), iar în curând reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă devin certitudine şi intră pe un drum cu sens unic”, a punctat ministrul.