Burduja: Din 2027, România va fi cel mai mare producător de gaze din Europa, datorită Neptun Deep

„Am început să apăsăm pedala investiţiilor, iar Suceava – Bălţi, ca interconexiune, este prioritatea zero, cu finalizare până în 2027. Sunt încrezător că Transelectrica va realiza acest proiect de prioritate zero, la fel şi a treia linie, de la Gutinaj la Străşeni, aproape de Chişinău. Sigur, rezilienţa Republicii Moldova de a se baza doar pe interconectarea de sud cu Găgăuzia, Ucraina şi înapoi în Republica Moldova nu e cea mai bună opţiune. De aceea, aceste investiţii sunt absolut esenţiale şi România este clar angajată să ajute. La fel şi pe partea de interconectări pe gaze. România a avut un rol de lider în regiune, aducând pe toată lumea la masa discuţiilor şi spunând că putem să facem un flux inversat în coridorul vertical şi putem să alimentăm Moldova, Ucraina şi restul centrului Europei cu gaze care vin în terminalul din Turcia, în Grecia, în amontele conductei. De asemenea, din 2027, România va fi, datorită Neptun Deep, numărul unu ca producător de gaze în Europa. Sunt mândru că o companie majoritar deţinută de stat, Romgaz, a jucat un rol esenţial în acest proiect, l-a avansat şi a luat decizia curajoasă să facă o investiţie de un miliard de dolari, iniţial cota Exxon, şi să intre în proiect. Cred că este pe o cale fără întoarcere, date fiind investiţiile deja făcute în proiect şi aproape 90% dintre contracte deja semnate”, a menţionat demnitarul, scrie Agerpres.

Ministrul de resort a amintit investiţiile pe care România le-a făcut, până în prezent, în modernizarea reţelei de energie.

„Am început să accelerăm pe capacităţi suplimentare de producţie. Pe gaze, cred că avem peste 3.000 de megawaţi, din care 1.700 megawaţi în Mintia şi cam 1.300 de megawaţi la Gorj, cu Complexul Oltenia, Işalniţa, centrale de cogenerare moderne în Craiova. Iernut e aproape gata, nu vreau să spun gata, dar pot să spun asta în 2 decembrie, sper, pentru că acela este termenul lor limită (…) Am finanţat circa 10 gigawaţi de energie solară şi eoliană în România doar în mandatul meu. Asta, ca să arătăm că piaţa privată se mobilizează prin fonduri şi granturi. Cred că asta va face România cel mai important producător de energie din întreaga regiune. Mai avem multe de făcut pe stocare, dar mult mai multe pe modernizarea reţelei. Am investit cam un miliard de euro până acum. S-au semnat contracte şi sperăm la încă o jumătate de miliard până la finalul anului, prin Mecanismul de modernizare”, a subliniat Sebastian Burduja.

În viziunea demnitarului, cel mai mare duşman al Rusiei este chiar Rusia, pentru că „şi-a subminat cea mai eficace armă pe care o avea împotriva Europei, şantajul cu energie”.

„Din punctul meu de vedere, cel mai groaznic duşman al Rusiei este Rusia (…) Rusia a început războiul de agresiune împotriva Ucrainei absolut nesolicitat şi nejustificat şi şi-a subminat cea mai eficace armă pe care o avea împotriva Europei – şantajul cu energie. După începerea războiului, s-a depus un efort uimitor de Ucraina, de Moldova să-şi sincronizeze sistemele. Este un efort uimitor, pentru că ce a făcut România în 8-10 ani, să-şi sincronizeze reţeaua de energie cu cea europeană, s-a întâmplat în câteva săptămâni sau luni. Pentru fraţii noştri ucraineni şi moldoveni este o o realizare enormă. Apoi, practic, întreaga Europă a trebuit să se diversifice şi să se îndepărteze de energia rusă. Sigur, sunt state-membre care au ales să nu se diversifice bine, nu că n-ar fi avut alternative (…) Cu toate investiţiile în infrastructura de gaze şi interconectări în reţelele noastre, Rusia nu mai are această armă a şantajului sau cel puţin există într-o proporţie mult redusă. Este cea mai bună dovadă pentru moldoveni că nu trebuie să mai depindă de Gazprom”, a afirmat oficialul.

Ediţia cu numărul 8 a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”, dedicat problemelor de apărare, securitate şi relaţii internaţionale privind regiunea extinsă a Mării Negre şi a Balcanilor, are loc la Bucureşti, în perioada 23-24 mai.

Potrivit organizatorului, New Strategy Center, forumul include 41 de paneluri şi 161 de oficiali, diplomaţi, militari şi analişti de renume din statele-membre ale Uniunii Europene şi NATO, precum şi din ţări partenere.

Temele centrale ale acestei ediţii abordează securitatea în regiunea Mării Negre, ameninţările de tip hibrid care se manifestă pe multiple planuri, aspecte ce ţin de securitatea energetică, securitatea alimentară, combaterea dezinformării, rezilienţa cibernetică, securitatea Balcanilor de Vest şi alte subiecte prioritare pe agenda publică.