„Avem câteva procese pornite la nivelul ministerului, la nivelul ANAF mai ales, şi aş menţiona aici doar conectarea caselor de marcat inteligente la servere, la un soft care a început să proceseze deja aceste date. Este un proces pornit după ani îndelungi de aşteptare, cu situaţii pe care le cunoaşteţi foarte bine, în care existau comercianţi sancţionaţi sau pasibili de amendă, deşi, pe de o parte, nu aveau de unde să-şi cumpere astfel de case de marcat, pe de altă parte şi dacă le aveau, acele date nu plecau nicăieri. Deci, într-un timp record s-a reuşit identificarea serverelor pentru prelucrarea acestor date şi stocarea lor, respectiv softul pentru transmiterea efectivă a datelor şi, într-o etapă ulterioară, vom avea şi soluţii avansate de analiză. Cu certitudine vom vedea primele efecte anul viitor. Avem previzionat să încheiem acest proces în prima parte anului viitor. Iniţial, ne-am propus un calendar prin care am fi încheiat anul acesta, dar în practică, aşa cum se întâmplă de multe ori, dai de diverse probleme şi probabil că va trebui să extindem acest calendar (…) Odată ce vom putea adopta soluţii IT bazate pe Inteligenţă Artificială, pe soluţii avansate, veţi vedea şi o ţintire mult mai precisă a acelor agenţi care fie recurg la evaziune, fie au diverse alte mecanisme prin care eludează plata taxelor şi a impozitelor”, a precizat Burduja.
Oficialul MFP a menţionat, în acelaşi timp, măsura privind implementarea facturii electronice cu număr unic de înregistrare, ce ar putea avea termen de finalizare începutul anului 2022.
„O altă măsură este celebra factură electronică cu număr de înregistrare unic, sistem adoptat deja în state precum Italia, dar şi în America Latină, state cu evaziune pe TVA la un nivel foarte ridicat. Aceste state au reuşi ca prin adoptarea acestor soluţii relativ simple, într-un termen de 6 luni – un an de zile, să scoată la lumină miliarde şi miliarde de euro, resurse adiţionale la bugetul de stat. Este un proiect important, discuţiile sunt destul de avansate cu diverşi posibili furnizori de soluţii şi cred că în 2021 avem şanse să demarăm şi acest proiect cu orizont de finalizare 2021, final de an, 2022, în prima parte a anului”, a apreciat secretarul de stat în MFP.
Reprezentanţi ai autorităţilor şi mediului de afaceri dezbat pe tema viitorului comerţului electronic din România în cadrul primei ediţii a Zilei Naţionale a Comerţului Electronic, organizată joi de Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO).
Potrivit organizatorilor, evenimentul cuprinde trei paneluri: „Potenţialul şi provocările comerţului electronic în România – cadrul de reglementare naţional şi european”, „Plăţile digitale, temelia unei economii sănătoase” şi prezentarea rezultatelor studiului sociologic şi cercetării realizate de Institute for Global Digital Policies (IGDP) şi Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) despre comerţul electronic din România din perspectiva politicilor publice şi percepţia românilor cu privire la digitalizare.
Totodată, la finalul evenimentului, ARMO va premia Ambasadorii Digitalizării, persoane aflate în funcţii publice care, prin acţiunile pe care le-au întreprins anul acesta, au contribuit la dezvoltarea economiei digitale în România.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partener media al evenimentului.
Parlamentul României a adoptat, în acest an, Legea nr. 144/2020 prin care data de 15 octombrie a fost instituită drept Ziua Naţională a Comerţului Electronic.