“Ziua de 21 iulie 2020, finalul summitului maraton de la Bruxelles, va putea intra în istorie drept ziua în care Europa și-a învins demonii dezbinării, ai populismului și izolaționismului, înțelegând că problemele comune necesită soluții comune și alegând cu înțelepciune și curaj calea solidarității. Pentru România, este ziua care ne-a dat cea mai mare șansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani“, își începe Burduja editorialul.
El subliniază că a participat personal la o parte dintre aceste negocieri, în spatele scenei, ca reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, și că, din ce a văzut, toată lumea a înțeles că e nevoie de un nou Plan Marshall pentru Europa.
În opinia lui, România și-a jucat cu măiestrie cărțile la Bruxelles. “Vorbim despre o sumă impresionantă, fără precedent și, probabil, fără egal în următoarele exerciții financiare: 79,9 miliarde de euro pentru România”, spune Burduja.
România – UE, 3-1 (euro)
“Pentru eurosceptici, ajunge să spun că am câștigat net zeci de miliarde de euro prin apartenența la acest club, atât direct (pentru fiecare euro cu care am contribuit la bugetul Uniunii, am primit înapoi peste trei euro) cât și indirect (din apartenența la piața comună)”, scrie Burduja, care indică drept efect faptul că șapte orașe din top-10 european cu cea mai rapidă creștere sunt românești “și cresc mai rapid decât Singapore în anii săi de glorie”.
“E bine să înțelegem cu toții că avem alocate 80 de miliarde de euro, dar nu avem banii în cont (…) trebuie să se întâmple în regim blitzkrieg. Dacă pentru fondurile de coeziune se păstrează regula n+3, fondurile din pachetul de relansare economică Next Generation EU trebuie angajate în următorii 2-3 ani. Cum vom reuși?”, avertizează oficialul Finanțelor.
El crede că în trecut, principala problemă a noastră nu a fost lipsa banilor, ci capacitatea instituțională scăzută în gestiunea proiectelor complexe de infrastructură.
În acest context, “am avea nevoie mai mult ca oricând de un consens transpartinic, de tipul declarațiilor de la Snagov din 1995 și 2001, pentru aderarea la UE, respectiv la NATO. Doar așa ne vom putea mobiliza cu toții în timp record și vom putea beneficia la maxim de această șansă cu care, să fim bine înțeleși, România nu se va mai întâlni prea curând”.
Sebastian Burduja este în prezent secretar de stat în Ministerul Finanțelor. A fost creditat cu ideea organizării mitingului diasporei din 10 august 2018. Ulterior a devenit șef al PNL sector 1 și apoi vicepreședinte PNL, funcție curentă. Este fiul cunoscutului bancher Marinel Burduja, fost inspector al Băncii de Investiții a Republicii Socialiste România.
Puteți citi aici editorialul lui Sebastian Burduja
Foto: Sebastian Burduja, wowbiz