Burduja: Suntem în calendarul asumat pentru a avea noul Plan Naţional pentru Energie şi Schimbări Climatice în primăvara anului viitor

„România este printre ţările cu cel mai ambiţios plan de decarbonizare, este printre ţările cu cea mai spectaculoasă creştere a ponderii energiei regenerabile în mixul energetic, este printre ţările care dă lumii unul dintre cei mai buni specialişti în sectorul energetic (…) Suntem în plin proces de actualizare a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) şi, undeva în primăvara anului viitor, vom avea la zi acest plan, ceea ce a implicat un efort de coordonare cumplit de greu şi de tras de guler al celorlalte instituţii implicate – ministere, agenţii – să-şi asume ţinte, să vină cu date, pentru că în România, în general, nu măsurăm nimic – şi atunci nu ştim foarte bine unde suntem şi unde vrem să ajungem – şi să vină cu aceste angajamente. Suntem în calendarul asumat pentru a avea noul PNIESC în primăvara viitoare”, a spus Burduja, la Romanian Renewable Energy Summit 2023, scrie Agerpres.

Totodată, el a subliniat că România este prima ţară care a exploatat gaze în Marea Neagră cu Black Sea Oil and Gas, după care urmează Neptun Deep.

În opinia sa, România va fi şi prima ţară care va avea centrale eoliene în Marea Neagră, motiv pentru care a fost accelerată Legea pentru eolian offshore.

„Pentru asta am accelerat la maxim Legea pentru eolian offshore, este în avizare interministerială, avem un dialog foarte viu cu Ministerul Mediului şi câteva elemente din acest proiect de lege care urmează să fie adoptat de Guvern şi, ulterior, trimis către Parlament, cu termen de adoptare în toamna aceasta, oricum, până la finalul sesiunii parlamentare. Ne dorim ca până în vara anului 2025, până în iunie 2025, Guvernul să stabilească prin hotărâre de Guvern, elementele principale”, a punctat ministrul.

El a făcut referire la aspectele procedurale privind concesiunea perimetrelor, cuantumul redevenţelor şi schema de ajutor de stat prin care vor fi sprijinite aceste investiţii eolian offshore, eventual cu un mecanism de tipul contracte pentru diferenţă.

Totodată, Burduja a afirmat că, la nivelul Ministerul Energiei, se doreşte realizarea unui studiu global asupra suprafeţelor care vor putea fi dezvoltate, să fie luate în considerare toate aspectele de mediu şi să se definească zonele în care se pot construi aceste capacităţi.

„După ce vom avea acest studiu, care va dura probabil un an, un investitor va şti exact unde poate să meargă, iar partea de avizare de mediu va fi mult uşurată şi, deci, vom putea accelera astfel încât, din 2030 încolo, să vedem primele centrale eoliene în Marea Neagră”, a adăugat ministrul.

Şeful de la Energie a mai făcut referire şi la „o altă schemă importantă”, respectiv „contracte pentru diferenţă” (CFD).

„Cred că sunteţi la curent cu acest mecanism. El setează un preţ de referinţă pentru 15 ani. Atunci când preţul din piaţă este peste preţul de referinţă, investitorul plăteşte diferenţa către un fond, către contrapartea statului român, ce va fi gestionată de OPCOM. Când preţul este sub, contrapartea plăteşte investitorului, astfel încât să asigure această stabilitate pe 15 ani”, a explicat acesta.

În opinia sa, este foarte important să existe competiţie.

„Am fost zilele trecute cu preşedintele Iohannis în Portugalia. Portugalia a reuşit să stabilească, din ce spunea ministrul portughez, recordul mondial ca preţ stabilit prin CFD-uri foarte jos. Asta înseamnă că a reuşit să facă o procedură extrem de competitivă. Antreprenorii au venit, s-au concurat şi au dus preţul de referinţă foarte jos. Asta înseamnă că, timp de 15 ani, statul român va avea un efort mult mai mic – şi condiţiile de investiţii vor fi bune, pentru că va exista predictibilitate. Dorim să facem aceste licitaţii până la finalul anului. Avem o ţintă în PNRR ca atare, dar cel mai târziu, dacă nu ne încadrăm cu finalul anului, la începutul anului viitor, ele vor fi organizate şi e foarte important acolo ca dvs., cunoştinţe, relaţii, alţi investitori din alte state, dar şi din România, să vină la licitaţie. Ea va fi impecabil organizată, dar rezultatul va fi pozitiv numai dacă există această competiţie – şi vă rog să ne sprijiniţi pe noi ca ţară, nu neapărat Ministerul Energiei, să avem o concurenţă reală în piaţă şi să avem un preţ de referinţă cât mai mic”, a susţinut Sebastian Burduja.

El a subliniat că toate premisele sunt favorabile dezvoltării energiei regenerabile în România. În prezent, ponderea acesteia în mixul energetic este de aproximativ 70%.

„Cu cât creşte ponderea energiei regenerabile în mixul energetic, cu atât presiunea pe sistemul de transport şi distribuţie al energiei electrice este mai mare şi pentru asta avem, prin Fondul pentru modernizare, aproximativ 4 miliarde de lei pentru modernizarea sistemului de distribuţie. Avem proiecte deja depuse de 4 miliarde de lei, vreo 35 de contracte, 10 dintre ele au fost deja semnate în timpul mandatului meu”, a precizat oficialul ME.

Potrivit acestuia, peste 1 miliard de lei sunt alocaţi pentru proiecte de transport.

„Transelectrica continuă să depună pe Fondul pentru modernizare – şi mai avem un proiect la care ţin foarte mult, care a fost recent formalizat printr-un Memorandum de Guvern – este acel cablu interconector de curent continuu de la Marea Neagră la graniţa de vest. El va permite evacuarea energiei eoliene offshore, va permite evacuarea energiei produse la viitoarele reactoare 3 şi 4 de la Cernavodă, va permite de asemenea echilibrarea sistemului energetic naţional, pentru că, prin curent continuu, ai o pârghie în plus la nivelul Dispecerului Energetic Naţional pentru a regla şi partea de curent alternativ. Deci, este un proiect vital pe care noi, ca ţară, suntem condamnaţi să îl facem până în orizontul anului 2030, când vom avea noile reactoare de la Cernavodă şi, ulterior, centrale eoliene în Marea Neagră”, a mai spus Sebastian Burduja.