Bursa a ajuns la un punct critic: sparge sau nu rezistenţa?

Analiza tehnică a evoluţiei preţurilor la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) relevă faptul că indicele BET, principala referinţă a BVB, a ajuns la un prag critic în evoluţia sa, de care depinde continuarea creşterii susţinute din ultimul an: 7.600 de puncte.

Dacă valorile curente ale BET se situează constant deasupra pragului, creşterea până spre maximul istoric devine o variantă probabilă, dar dacă nu, ar putea urma o scădere (o corecţie) care poate coborî indicele până la 6.000 de puncte – cel mai apropiat prag de suport puternic, potrivit analizei tehnice elementare.

Indicele BET face media ponderată a variaţiilor preţurilor celor mai importante 10 acţiuni de la BVB (inclusiv Fondul Proprietatea, dar fără societăţile de investiţii financiare – SIF). Indicele este adimensional şi de aceea se exprimă în puncte.

Rezistenţele sunt maxime anterioare relevante ca niveluri  până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă  curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.

Suporturile sunt preţuri minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră,  fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.

Practica spune că o rezistenţă infirmată (depăşită) devine suport şi la fel, un suport infiormat (străpuns), devine rezistenţă.

Un exerciţiu de analiza tehnică

Analiştii casei de brokeraj Intercapital Invest au identificat încă de vineri o rezistenţă puternică (R1), la 7.300 – 7.400 de puncte, de care indicele BET deja trecuse, luni după amiază, când BET era 7.560 de puncte, în scădere de la 7.600 de puncte (rezistenţa R2). Era deja un semn că piaţa dădea înapoi. Marţi BET a mai scăzut cu 0,5%, până la 7.521 de puncte. Semn că rezistenţele sunt puternice.

Rezistenţa R1 se sprijină pe cele doua vârfuri T1 şi T2, respectiv maximele locale din octombrie 2014 şi februarie 2015, potrivit lui Gabriel Rotaru de la Intercapital Invest în raportul Kmarket de vineri. Rezistenţa R2 se sprijină şi pe maxime locale din 2008.

Totodată, Rezistenţa R1 (dar şi R2, prin extensie) se susţine cu încă un argument tehnic puternic, cel al fascinantelor proporţii Fibonacci, întâlnite deseori pe piaţă, ca şi în natură. Dacă luăm în considerare căderea indicelui începând din 24 iulie 2007, când a înregistrat cea mai mare valoare din istoria sa, şi până la minimul din martie 2009, rezistenţele corespund unei corecţii pozitive, altfel spus rezistenşe corespund unei creşteri de 61,8% faţă de minimul din 209, adică exact cât este una dintre proporţiile Fibonacci.

„De obicei, acest nivel de 61,8% este unul foarte puternic, care produce întoarceri mari de tendinţă, sau rămâne de netrecut o durată lungă de timp. Faptul că indicele a avut numai două întoarceri, şi acestea pe o adâncime relativ redusă, ca apoi să „spargă” destul de repede Rezistenţa, arată o forţă foarte mare la cumpărare”, scrie Gabriel Rotaru în raportul său. Analistul credea, vineri, că „indicele BET şi-a deschis drumul spre noi maxime locale şi nu ar fi exclus dacă, în urmatoarele 12 luni, s-ar apropia şi mai mult de maximul istoric”.

Deocamdată noul maxim local este rezistenţa R2 de la 7.600. 

Argumente fundamentale

Din punct de vedere fundamental, piaţa românească ar trebui să mai crească, deci să nu se oprească în rezistenţele mai sus menţionate. BVB nu numai că nu a depăşit maximele de dinainte de criză, aşa cum au făcut bursele occidentale. Nici măcar nu a ajuns la ele, aşa cum ar trebui, ca să exprime cifrele bune ale economiei.

„În contextul internaţional al unei “sărăcii” nemaiîntâlnite a oportunităţilor reale, gradul de subevaluare fundamentală a acţiunilor româneşti ar trebui să atragă tot mai multe priviri„, declara nu demult, pentru ECONOMICA.NET, Alin Brendea, directorul general adjunct al casei de brokeraj Prime Transaction.

Investitorii „caută un mix între acţiunile de dividend, iar la acest capitol piaţa românească stă foarte bine, şi cele cu o componentă de creştere ( a preţului acţiuni, n.r.) pe un an sau doi ani”, era de părere Cristian Tudorescu, managing partner al companiei de consultanţă financiară Explore Asset Management, în aceeaşi dezbatere a ECONOMICA.NET.

Economia României este abia la începutul unui ciclu sănătos de creştere economică şi asta ar trebui să se vadă în creşterea indicelui BET, în creşterea cotaţiilor acţiunilor din portofoliul acestuia, ca şi în cea a altor acţiuni.

Analiza tehnică este nu doar grafică dar şi statistică, şi contează pe faptul că la anumite niveluri de preţuri au fost mai des frecventate,  pentru că jucătorii au considerat că acele niveluri exprimă cel mai corect valoarea companiilor în anumite perioade. Prin urmare, la preţurile respective investitorii şi-au asumat anumite riscuri, au făcut cumpărări sau vânzări în volume semnificative, ceea ce înseamnă că nivelurile respective consituie referinţe importante pentru pierderile sau câştigurile operaţiunilor ulterioare. Piaţa tinde să se întoarcă sau sea se sprijine pe astfelk de niveluri.

Pe de altă  parte, analiza tehnică nu foloseşte decât ca reper pentru aplicarea rezultatelor analizei fundamentale, care ţine de factori economici concreţi. De obicei, analiza fundamentală furnizează argumentele pentru a decide o cumpărare, sau dimpotrivă o vânzare, iar analiza tehnică decide care va fi momentul operaţiunilor repsective.

Dacă factorii fundamentali sunt macroeconomici ei se numesc şomaj, PIB-ul, datorie publică, aşa ca în cazul Greciei, spre care se întorc din nou toate privirile de luni încoace. Dacă sunt microeconomici, factorii se referă la istoricul profiturilor / pierderilor companiilor, la afacerile acestora, la contractele marinoi câştigate sau la contractele vechi pierdute.

Indicele BET

În indicele BET găsim aproapte toate companiile mari si furnizoare de dividende, recomandate mai sus. Indicele BET  face media ponderată a variatiilor preţurilor la care se tranzacţionează 10 dintre cele mai importante acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cu excepţia societăţilor de investiţii financiare (SIF): OMV Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), Romgaz (SNG), BRD, Electrica (EL), Transelectrica (TEL),  Transgaz (TGN), Nuclearelectrica (SNN), BVB însăşi nu este foarte mare, dar dă dividende mari. Fondului Proprietatea (FP) este mare, dă şi dividende („speciale”, din capitalul social), dar este riscant ca orice fond de investiţii.

AVERTISMENT: Estimările publicate mai sus nu constituie o sugestie de investiţie. ECONOMICA.NET nu își asumă răspunderea pentru rezultatul tranzacțiilor bazate pe oricare din informațiile de mai sus, sau influențate de acestea. Responsabilitatea deciziilor de investiţii aparţine celor care le iau, în funcţie de propriul profil de risc.