Bursa a crescut cu 0,5% în prima parte a şedinţei
În şedinţa precedentă, bursa locală a coborât la nivelul de la finalul anului trecut, după ce reculul din luna mai, de peste 12%, a şters câştigul cu care mai rămăsese indicele general BET-C în urma corecţiilor înregistrate în martie şi aprilie.
După prima o oră şi jumătate a şedinţei de luni piaţa de la Bucureşti a variat foarte uşor, deşi bursele vest-europene au debutat în scădere şi apoi au trecut pe creştere. Ulterior, după ora 11:30, bursa de la Bucureşti s-a cuplat la linia pieţelor europene şi a trecut pe verde, însă volumele de acţiuni tranzacţionate au continuat să fie reduse.
Astfel, la ora 13:11, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,15%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 1,55% peste închiderea de vineri.
Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a crescut cu 0,93%.
Indicele extins al Bursei, BET-XT, a avanast cu 0,15%. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Lichiditatea pieţei, de 11 milioane lei (2,4 milioane euro), era cu aproape 30% mai mare decât rulajul din prima parte a şedinţei precedente, de 8,5 milioane lei (1,9 milioane euro).
În jurul orei 12:35 au fost realizate cinci tranzacţii negociate cu acţiuni emise de fiecare din cele cinci SIF-uri, la preţuri similare celor de vineri de pe piaţa principală. Operaţiunile au cumulat 7,7 milioane lei (1,7 milioane euro) şi au asigurat 70% din rulajul bursei.
Pe piaţa principală, primul rulaj a fost consemnat de acţiunile Fondului Proprietatea, care au consemat transferuri de 1 milion de lei. Preţul acestor titluri a avansat cu 0,98%, la 0,4967 lei.
La mijlocul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 0,8% şi recuperau o parte din corecţiile vizibile consemnate săptămâna trecută. Investitorii sunt în continuare îngrijoraţi de o posibilă ieşire a Greciei din zona euro, cu efecte devastatoare asupra sistemului bancar european şi, probabil, asupra economiei globale.
Liderii G8 au arătat la finele săptămânii trecute că principala prioritate economică este susţinerea creşterii şi crearea de noi locuri de muncă. În privinţa crizei din zona euro, şefii de stat sau de guvern prezenţi la summit-ul G8 au sprijinit verbal menţinerea Greciei în uniunea monetară şi au vorbit despre problemele băncilor europene.