Bursa a crescut cu 1,5%, pe cel mai ridicat rulaj din ultimele şapte săptămâni

În această lună bursa a intrat într-o perioadă de evoluţii în lateral, şedinţele de scădere fiind urmate de zile de creştere, şi variaţiile înregistrate de indicele general BET-C fiind în majoritatea cazurilor de sub 1%. Indicele BET-C a încheiat a patra lună consecutivă pe roşu, însă ritmul de scădere a încetinit la 1,7%, după ce în luna mai trecerea datelor pentru dividende a dus la o corecţie a indicelui de 13,47%.

Raportat la nivelul de la finalul anului trecut, BET-C este cu 2,81% mai jos.

Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a coborât în această lună cu 0,86%, în timp ce indicele BET-FI, al titlurilor celor cinci SIF-uri şi acţiunilor Fondului Proprietatea, a avansat cu 1,1%. Cei doi indici sunt încă pe plus comparativ cu nivelurile de la finalul anului trecut, cu 4,4% şi, respectiv, cu 5,07%.

Dacă joi bursa locală s-a decuplat de linia pieţelor externe şi a reuşit să încheie în creştere, evoluţia de vineri a fost susţinută din nou de traiectoria pieţelor externe. Investitorii de pe bursele externe erau sceptici înainte de summit-ul UE de joi şi vineri privind luarea unor măsuri pentru combaterea crizei datoriilor suverane din zona euro.

Totuşi, pieţele au urcat puternic vineri, cu 2-3%, fiind luate prin surprindere de acordul încheiat în noaptea de joi spre vineri la Bruxelles între liderii zonei euro cu privire la posibilitatea recapitalizării băncilor prin fonduri de salvare europene, aşa cum au solicitat Italia şi Spania.

Şeful Departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR Mihai Căruntu spune că scenariul de bază pentru evoluţia economiei zonei euro prevede că guvernele şi Banca Centrală Europeană vor administra riscul de dezordine în zona datoriilor suverane şi că nu va fi nevoie de o restructurare a datoriilor unor ţări precum Spania sau Italia, însă atrage atenţia asupra pericolului ca economia europeană să stagneze în următorii ani.

„În afară de a lua în calcul exporturile unde excelează Germania, economia zonei euro riscă să fie incapabilă să crească rezonabil pentru că îi lipsesc driveri concreţi în acest sens. Reducerea stocului de datorii va presa consumul intern chiar şi în condiţiile unor programe de austeritate mai puţin dure. Pe de altă parte, există în continuare perspectiva unor noi ştiri proaste pe termen scurt. Nu trebuie să uităm de probleme Greciei, care nu s-au tranşat şi ţara pare că în orice scenariu nu poate să îşi administreze volumul datoriilor publice fără o nouă reducere a valorii nominale şi care să fie acceptată de creditorii internaţionali”, a declarat Căruntu pentru MEDIAFAX.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în creştere cu 2,18%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,69% peste nivelul de joi.

Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, avansa cu 2,3%.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a urcat cu 2,07%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Volumele de acţiuni tranzacţionate la BVB au început să crească în a doua parte a şedinţei, însă atenţia investitorilor a fost axată numai pe câteva acţiuni, printre care s-au regăsit titlurile Erste, Fondul Proprietatea, SIF-urile şi BRD. Totodată, au fost realizate şi două deal-uri cu acţiuni Transelectrica (2,5 milioane lei) şi BRD (1,5 milioane lei).

Exceptând acţiunile menţionate, pe piaţa principală rulaje de peste 500.000 de lei au mai înregistrat doar titlurile Băncii Carpatica (520.000 de lei).

Analistul spune că lipsa de predictibilitate pe termen scurt, precum şi perspectiva unei relative stagnări economice pentru mulţi ani a zonei euro îi determină pe investitori să fie reticenţi cu privire la expunerea pe acţiuni europene.

„Astfel se explică reacţia de ajustare sensibilă a lichidităţii pieţelor de acţiuni europene, dar şi scăderea volumului de capital destinat pieţelor emergente. Capitalurile se retrag spre pieţele cele mai dezvoltate în astfel de perioade de lipsă de predictibilitate generalizată. BVB fiind o piaţă mică este silită să se descurce în principal cu capital autohton, care este însă foarte slab reprezentat de fondurile de pensii şi mutuale. De aici şi lichiditatea redusă chiar şi pe titlurile importante de la BVB. Pe de altă parte, veştile venite din România, dacă ne referim la episodul Hidroelectrica, nu sunt de natură să susţină fluxuri de capital importante, ci dimpotrivă să îi îndemne pe investitorii străini să solicite discount-uri ce pot părea exagerate”, a adăugat Căruntu.

Investitorii au transferat în total acţiuni de 50,7 milioane lei (11,3 milioane euro), valoare de aproape trei ori peste rulajul şedinţei precedente, de 17,7 milioane lei (4 milioane euro). O lichiditate mai mare decât cea de vineri nu a mai fost înregistrată din 15 mai, când operaţiunile au cumulat 62,8 milioane lei (14,1 milioane euro).

Datele din sistemul BVB arată că marţi a fost un rulaj de aproape 267,7 milioane lei (60 milioane euro), însă atunci 240,8 milioane lei (53,9 milioane euro) au provenit din înregistrarea rezultatelor ofertei de preluare de la Azomureş (AZO). Tranzacţiile cu acţiuni realizate marţi la bursă au fost de 26,9 milioane lei (6 milioane euro).

Aproape două treimi din lichiditatea de vineri a fost asigurată de transferurile cu acţiuni Erste (17,3 milioane lei) şi Fondul Proprietatea (14,2 milioane lei).

Titlurile băncii austriece au avansat la BVB cu 6%, la 64,5 lei (14,49 euro), influenţate de evoluţia consemnată pe bursa de la Viena, unde preţul a urcat cu 5,46%, la 14,77 euro.

Cea mai recentă operaţiune cu acţiunile Fondului Proprietatea a fost realizată la 0,4565 lei, preţ cu 2,58% peste închiderea de joi.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 6,2 milioane lei, valoare cu mult peste rulajul de joi, de 361.000 de lei.

Lichiditatea a fost asigurată în proporţie de 84% de un deal cu 1% din acţiunile companiei de asigurări Astra (ATRA), pentru 5,2 milioane lei. Acţiunile au fost transferate la preţul de 7,2 lei, cu 9,77% sub cea mai recentă cotaţie. Pe piaţa principală nu au mai fost realizate tranzacţii cu aceste acţiuni din data de 8 mai.

„Nu există condiţii pentru un val de creştere chiar dacă evaluările unor burse importante par să fie atractive. În acest peisaj, BVB oferă oportunităţi între titlurile cele mai lichide precum Fondul Proprietatea, Petrom sau Transgaz, titluri care merită să stea pe lista scurtă a investitorilor. Dacă ne gândim numai la faptul că dividendele pe 2011 pentru aceste companii sunt sustenabil a fi obţinute şi în acest an şi că randamentele dividendelor ar fi oricum de peste 7% avem un argument solid că preţurile actuale sunt atractive. Companiile de la BVB se tranzacţionează la un discount de 25% faţă de valoarea contabilă şi, respectiv, mai puţin de patru ori profiturile EBITDA pe anul trecut. Acestea în ansamblu ar oferi argumente pentru a spune ca bursa noastră pare departe de a fi scumpă”, a mai spus analistul.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 3,6%.