Bursa a crescut nesemnificativ, pe o lichiditate care cu greu a depăşit 10 milioane lei

Economica.net
31 08. 2012
bvb_sediu_88314900_73036800

Indicele general al pieţei, BET-C, a scăzut în această săptămână cu 0,4%, astfel că dinamica din luna august a ajuns la 2,4%. Indicele este, astfel, în creştere cu 2,68% faţă de sfârşitul anului trecut.

Totodată, indicele BET, al primelor zece acţiuni în funcţie de lichiditate, a consemnat în această săptămână un recul de 0,31%, iar raportat la finele lunii precedente este cu 2,54% mai sus. În acelaşi timp, BET este pe plus cu 10,97% faţă de anul trecut.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, care reflectă evoluţia celor mai lichide 25 de acţiuni româneşti, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea, a scăzut nesemnificativ în această săptămână, cu 0,13%. Astfel, este cu 4,41% peste nivelul de la finele lunii trecute, şi cu 11,2% peste finalul anului trecut.

În ultimele şase şedinţe, piaţa a intrat într-o perioadă apatică, în care volumele de tranzacţionare au fost foarte reduse şi rulajele au variat între 4,5 milioane lei şi 10,4 milioane lei.

„Lichiditatea slabă este o boala de care suferă toate pieţele din lume, bineînţeles raportată la mărimea ei. Se aşteaptă un impuls, un investitor mare să intre agresiv în piaţă sau să vedem acţiuni concrete din partea Băncii Centrale Europene pentru rezolvarea crizei datoriilor. Ne învârtim într-un cerc vicios: o lichiditate slabă atrage tot lichiditate slabă. Investitorii nu sunt încântaţi de creşteri uşoare pentru că lichiditatea redusă nu le permite să tragă beneficiile din acestă creştere. Aşteptările pe pieţele externe sunt destul de mari, toţi aşteaptă discursului şefului băncii centrale a SUA. Mă tem să nu existe o dezamăgire mare. În plus, pâna pe 12 septembrie, când Curtea Constituţională din Germania se pronunţă asupra legalităţii fondului permanent de salvare al Uniunii Europene, BCE nu prea poate face mare lucru, aşa că piaţa mai poate continua în această notă de «stai şi aşteaptă!»”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest, Marcel Murgoci.

La finele şedinţei de vineri de pe piaţa principală, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în stagnare, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, avansa cu numai 0,21%. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), era în creştere cu 0,89%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,19% peste şedinţa precedentă.

Indicele BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a urcat cu doar 0,14%.

Puţinii investitori prezenţi la tranzacţionare au realizat operaţiuni de doar 10,4 milioane lei (2,3 milioane euro), valoare cu 53% peste rulajul de joi, de numai 6,8 milioane lei (1,5 milioane euro).

Titlurile Fondului Proprietatea şi SIF Muntenia (SIF4) au fost cele mai lichide de la bursă, cu operaţiuni de 4,3 milioane lei şi, respectiv, 1,6 milioane lei. Aceste titluri au asigurat 57% din rulajul pieţei acţiunilor. Cea mai recentă tranzacţie cu titlurile Fondului Proprietatea a fost realizată la 0,527 lei, preţ în creştere cu 1,15%, iar acţiunile SIF Muntenia au scăzut cu 0,63%, la 0,715 lei.

Pe piaţa Rasdaq, lichiditatea a urcat la 3,1 milioane lei, datorită unui deal cu 0,58% din acţiunile Conpet (COTE), în valoare de 1,7 milioane lei. Astfel, rulajul a fost cu mult peste lichiditatea de joi, de 262.000 de lei.

Tranzacţia negociată cu acţiunile Conpet a fost realizată la preţul de 35 lei/acţiune, cu 2,94% peste şedinţa precedentă. Pe piaţa principală, aceste titluri au urcat cu 6,18%, la 36,1 lei, iar operaţiunile au însumat 371.000 de lei.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 1,2%. Investitorii au aşteptări ridicate de la discursul preşedintelui Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, la conferinţa de la Jackson Hole, întrucât acesta ar putea da indicii dacă banca centrală a SUA va lua noi măsuri de stimulare a economiei. În 2010, preşedintele Fed a anunţat la Jackson Hole cea de-a doua rundă de relaxare cantitativă pentru stimularea economiei.