În primele 20 de minute de tranzacţionare, acţiunile Transelectrica au scăzut cu peste 1,2%, însă apoi au revenit uşor pe verde. La închiderea pieţei principale titlurile companiei erau cotate la 16,3 lei, cu 0,62% peste închiderea de miercuri. Preţul este cu 9,4% peste cotaţia minimă cerută de stat în oferta prin care vrea să vândă 15% din titlurile companiei, de 14,9 lei/acţiune.
Operaţiunile cu acţiunile Transelectrica au însumat 241.000 de lei. „Revenirea de astăzi este firavă, iar interesul pentru oferta secundară este în continuare redus. Era normal ca preţul acţiunilor să scadă, în convergenţă către valoare minimă a intervalului din ofertă. Transelectrica este o companie cu riscuri importante, iar climatul din piaţa internă de capital s-a clătinat în ultimele şedinţe. Cred că în ultimele două zile se va decide soarta ofertei secundare. Până atunci aşteptare şi speculaţii”, a declarat pentru MEDIAFAX Andrei Rădulescu, analist la SSIF Broker (BRK).
În primele două zile ale ofertei publice, investitorii au subscris 3,15% pachetul scos la vânzare, pentru 5,1 milioane lei (aproximativ 1,2 milioane euro). Majoritatea subscrierilor au fost realizate la preţuri între 14,9 lei şi 15,9 lei, dar un ordin pe tranşa micilor investitori a fost plasat şi la preţul maxim din ofertă, de 19,2 lei/acţiune.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în creştere cu 0,34%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,38% sub nivelul de miercuri.
Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a crescut cu 0,66%.
Indicele extins al Bursei, BET-XT, a avansat cu 0,34%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Analistul spune că prudenţa investitorilor este influenţată atât de factori interni precum intenţia de majorare a salariilor din sectorul public, care vine într-un context macroeconomic foarte fragil, dar şi de incertitudinile de pe plan internaţional.
„Riscurile specifice unui an electoral încep să se facă resimţite. Iar economia este în continuare ocolită de capital străin cu orizont pe termen lung, investiţiile străine directe fiind de doar 23 milioane euro în ianuarie. Spirala dezechilibrelor bugetare s-ar putea reaprinde în acest an electoral, în contradicţie cu prevederile Tratatului de Guvernanţă Fiscală semnat la Bruxelles şi cu impact negativ pentru percepţiei investitorilor străini”, a explicat Rădulescu.
El a menţionat că pieţele americane au atins recent noi maxime, însă pe volume reduse, ceea ce arată că investitorii nu sunt convinşi încă de forţa ritmului de evoluţie a economiei, şi că recuperarea economiei SUA a amânat posibilitatea unui nou program de măsuri monetare neconvenţionale din partea băncii centrale americane.
„În Europa preocupările cu privire la criza datoriilor suverane din regiune s-au temperat, deocamdată, dar riscurile persistă. Economia regiunii se află în recesiune, iar inflaţia se menţine ridicată. Deşi unii indicatori de sentiment s-au ameliorat în ultimele luni, nu putem vorbi încă despre o relansare durabilă a economiei din regiune, iar rezultatele companiilor europene resimt mult mai puternic al doilea val al crizei economice. Pe pieţele emergente am observat o intensificare a factorilor de risc. Ştirile macroeconomice au surprins negativ în ultima perioadă, cel puţin în China, unde deja este în creştere probabilitatea unei aterizari mai dure comparativ cu aşteptările din urmă cu câteva luni”, a mai spus analistul.
Investitorii au realizat joi tranzacţii de doar 13,1 milioane lei (3 milioane euro), valoare de patru ori sub lichiditatea şedinţei anterioare, de 53,5 milioane lei (12,2 milioane euro). Un rulaj mai redus decât cel de joi a fost înregistrat la 10 ianuarie, când operaţiunile au însumat 7,6 milioane lei (1,7 milioane euro).
Titlurile FP au consemnat un rulaj de 7,6 milioane lei şi au asigurau 58% din lichiditatea pieţei. Cea mai recentă operaţiune cu aceste acţiuni a fost realizată la 0,5835 lei, preţ în creştere cu 1,3%.
„Bursele par a relua un mod de comportament anual sezonier, care include tendinţa de a avea un raliu la începutul anului, urmat de o pauză. După creşterile semnificative din ianuarie-februarie, piaţa se reaşează, reevaluează, analizează ştirile economice. În anii anteriori, o tendinţă aparentă era aceea ca piaţa să înregistreze un recul temporar pe la mijlocul primăverii, însă anul acesta este foarte puţin predictibil şi, în plus, vom avea o serie de AGA cu propuneri semnificative de dividende, ceea ce poate genera o volatilitate mai accentuată în aprilie-mai faţă de comportamentul multi-anual. Oricum, incertitudinea rămâne semnificativă şi toţi investitorii trebuie să îşi bazeze deciziile pe analize temeinice şi informaţii multiple”, a afirmat Florin Ilie, director Pieţe de capital la ING Bank.
Acţiunile Oltchim (OLT) au urcat cu peste 11% în primele minute, după ce Ziarul Financiar a scris, citându-l pe Florin Vlădan, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), că anunţul de privatizare a Oltchim va apărea în câteva zile, maximum o săptămână.
După primele minute, creşterea a încetinit, astfel că la închiderea pieţei principale, acţiunile Oltchim avansau cu 6,95%, la 1,278 lei, pe un rulaj de 130.000 de lei.
Anunţul de privatizare a fost publicat spre finalul şedinţei bursiere.
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat titluri de 381.000 de lei, valoare cu 12% mai mare decât rulajul de miercuri, de 340.000 de lei.
Acţiunile firmei Foraj Sonde Videle (FOJE) au fost cele mai lichide, cu operaţiuni de 244.000 de lei, iar preţul a scăzut cu 0,4%, la 5,02 lei.
La finalul şedinţei de la Bucureşti, atât marile pieţe europene evoluau incert, iar majoritatea burselor din Europa Centrală şi de Est erau în creştere cu până la 1,3%.