Piaţa a marcat a patra şedinţă consecutivă de scădere, continuând să urmeze evoluţia burselor internaţionale, astfel că în această săptămână a coborât cu 1,16%.
De la începutul lunii august, bursa a crescut doar în trei din cele opt şedinţe derulate, astfel că indicele general BET-C a scăzut cu 0,22% şi a ajuns din nou sub nivelul din 2011. Indicele este cu numai 0,06% peste anul trecut.
Indicele extins al Bursei, BET-XT, care reflectă evoluţia celor mai lichide 25 de acţiuni româneşti, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea, a scăzut în această săptămână cu 0,9%. Astfel, raportat cu nivelul de la finele lunii iulie este cu 0,22% mai sus, şi, totodată, comparativ cu sfârşitul anului trecut, este în creştere cu 6,8%.
Volumele de tranzacţionare au continuat să fie reduse şi în această săptămână, lichiditatea pieţei fiind salvată răzleţ de unele deal-uri.
„Cred că piaţa de capital mai poate fi scoasă din letargie, pe termen scurt, doar de listările noi anunţate de stat. Totuşi, problemele structurale şi legislative ale pieţei sunt mai mult decât grave.
S-au acumulat de-a lungul timpului foarte multe evenimente cu impact negativ, care au dus la erodarea încrederii investitorilor în piaţa de capital din România şi, implicit, în creşterea exponenţială a riscului sistemic, de piaţă. Când aceste carenţe majore se vor rezolva, atunci vom putea vorbi de o piaţă de capital normal, până atunci, deşi suntem în Uniunea Europeană, rămânem o piaţă de capital încadrată ca frontier market, pe acelaşi nivel cu ţările africane şi restul din lumea a treia”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al SSIF Broker, Grigore Chiş.
Printre problemele enumerate de broker se regăsesc nerespectarea legislaţiei de acţionarii care trebuie să lanseze oferte de preluare, statutul incert al pieţei Rasdaq.
„Statutul pieţei Rasdaq de şase ani de zile este lăsat la marginea nivelului minim de interes al autorităţilor pieţei, în condiţiile în care între anii 2005-2008 s-au atras sume mari de bani, prin piaţa de capital pentru dezvoltarea unor emitenti listaţi pe Rasdaq. Altă carenţă este guvernanţa corporatistă practicată de societăţile din România, în care acţionarii majoritari se străduiesc din răsputeri să mascheze profiturile realizate pentru a nu plăti impozitul pe profit către stat, fără a lua în calcul pierderea de imagine ireversibilă pe piaţa de capital”, a afirmat el.
Totodată, Chiş spune că alte probeleme sunt procesele între acţionari, care durează ani de zile privind decizi AGA, lipsa de protecţie al acţionarilor minoritari, transferurile de cash şi profit de la firma listată către societăţi afiliate ale acţionarilor majoritari şi lipsa de reacţie şi de decizie ale autorităţilor în privinţa acestor practici. O altă carenţă indicată de el este decredibilizarea instituţiilor pieţei de capital prin măsuri subiective luate de-a lungul timpului.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,23%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, se plasa cu doar 0,08% sub nivelul de joi. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
În scădere uşoară, cu 0,42%, era şi indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS).
În acelaşi timp, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a avansat cu 0,59%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au ridicat indicele BET-NG cu 0,47%.
Oscilaţiile pieţei au venit în cadrul unor transferuri cu volume reduse de acţiuni, în sumă de 13,4 milioane lei (2,9 milioane euro), sumă cu 25% sub lichiditatea şedinţei anterioare, de 17,8 milioane lei (3,9 milioane euro). Rulajul a fost asigurat în proporţie de 45% de un deal cu 0,54% din titlurile SIF Oltenia (aproape 4 milioane lei) şi o tranzacţie negociată cu titluri Fondul Proprietatea (2 milioane lei).
Deal-ul cu titluri SIF Oltenia (SIF5) a fost realizat la un preţ cu doar 0,16% sub ultima cotaţie de joi, iar pe piaţa principală acţiunile au avansat cu 0,63%, la 1,268 lei. Operaţiunile de pe piaţa principală au însumat doar 215.000 de lei.
„SIF Oltenia mi se pare a fi cea mai expusă la o preluare ostilă dintre cele patru SIF-uri rămase (după ce conducerea SIF Muntenia a fost schimbată în iulie de un grup de acţionari – n.r)”, a afirmat brokerul.
Tranzacţia negociată cu acţiunile Fondului Proprietatea a fost efectuată la 0,5055 lei, cu 1,08% sub preţul de închiderea de joi. Pe piaţa principală, cotaţia a crescut cu 0,68%, la 0,5145 lei, pe un rulaj de 2 milioane lei.
Încă din primele minute de la revenirea la tranzacţionare, acţiunile Oltchim (OLT) au coborât cu aproape 15%, limita maximă de variaţie admisă pentru majoritatea titlurilor de la BVB. Aceste titluri au încheiat şedinţa la 0,7195 lei, iar operaţiunile au însumat numai 39.000 de lei. Acţiunile au reintrat la tranzacţionare la ora 12:20, după ce au fost oprite în precedentele două zile, în aşteptarea unui anunţ privind privatizarea companiei.
Corecţia a fost determinată de anunţul privind privatizarea, operaţiune care implică într-o primă etapă majorarea capitalului social de peste 60 de ori, de la 34,3 milioane lei la 2,093 miliarde lei. În cadrul acestei majorări va fi convertită în acţiuni o creanţă AVAS, în valoare de 1,12 miliarde lei, şi prin emiterea de acţiuni noi, în valoare de 930,7 milioane lei, care vor fi oferite spre subscriere acţionarilor minoritari.
„Pe Oltchim nu mai speculez şi nici n-o recomand din anul 1999, de când m-am convins definitiv de rezultatele grandioase ale managementului şi de perspectivele sumbre care o aşteaptă. Ce îţi rămâne să tranzacţionezi la o firmă cu capitaluri negative?”, a mai spus Chiş.
Pe piaţa Rasdaq investitorii au transferat acţiuni de 92.000 de lei, valoare cu mult sub rulajul de joi, de aproape 7,2 milioane lei. Lichiditatea de joi a fost acoperită în proporţie de 99% de un deal cu 2,56% din acţiunile Conpet (COTE), în valoare de 7,1 milioane lei.
Titlurile Albalact (ALBZ) au fost cele mai tranzacţionate din piaţa principală în şedinţa de vineri, cu operaţiuni de 30.000 de lei, iar preţul a scăzut cu 2,15%, la 0,1365 lei.
La finalul şedinţei au fost înregistrate în sistemul pieţei rezultatele ofertei publice de preluare de la IFM Bucureşti (SOMB), în valoare de 613.000 de lei, astfel că lichiditatea pieţei a avansat la 705.000 de lei.
La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene coborau cu până la 1%, iar majoritatea pieţelor din Europa Centrală şi de Est înregistrau scăderi cuprinse între 0,2% şi 2,2%.