Majoritatea acţiunilor au deschis ziua la preţuri sub cotaţiile de vineri, piaţa continuând să urmeze linia burselor externe. Spre deosebire de ultimele şedinţe, oscilaţiile de preţ au venit în cadrul unor tranzacţii cu volume în creştere.
La mijlocul zilei, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), consemna cea mai vizibilă variaţie, fiind în scădere cu 2,76%. Titlurile FP au scăzut cu 1,89%, iar acţiunile celor cinci SIF-uri au consemnat corecţii de 1,98% – 4,17%.
În acelaşi timp, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, cobora cu 1,89%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 1,12% sub închiderea de vineri.
Indicele extins al Bursei, BET-XT, a scăzut cu 2,2%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
La ora 13:03, noul indice al BVB, BET-BK, era în coborâre cu 2,39%. BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS).
Investitorii au transferat în total acţiuni de 7,6 milioane lei (1,6 milioane euro), valoare peste peste cinci ori mai mare decât rulajul din prima parte a şedinţei precedente, de doar 1,4 milioane lei (320.000 de euro).
Titlurile Fondului Proprietatea au fost cele mai tranzacţionate din piaţă, cu operaţiuni de 3,1 milioane lei, iar preţul a scăzut cu 1,98%, la 0,466 lei.
Acţiunile Oltchim (OLT) au scăzut cu 3,14%,după ce în precedentele două sesiuni au urcat cu peste 23%. Creşterile de joi şi vineri au fost susţinute de declaraţia premierului Victor Ponta că privatizarea companiei va avea loc „lunile acestea”. Ulterior, vineri, ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a anunţat că Oltchim a primit aprobarea guvernului pentru contractarea unui împrumut de 40 milioane euro, pentru capital de lucru care să-i permită funcţionarea la o capacitate de 65%-70% şi evitarea pierderilor.
La mijlocul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 2,1%, iar bursele din Europa Centrală şi de Est consemnau corecţii cuprinse între 0,3% şi 3,8%. Declinul pieţelor vine pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro, precum şi a îngrijorărilor că Spania va avea nevoie de un întreg pachet de salvare după ce o a doua regiune din Spania ar putea solicita ajutor guvernamental. Un alt factor care a sporit aversiunea la risc a investitorilor este teama că creşterea economică din China va continua să încetinească.