Bursa a scăzut pentru a doua săptămână consecutiv

Economica.net
19 04. 2013
bvb_sediu_88314900_73036800_53978300

Piaţa a înregistrat astfel a doua săptămână consecutivă de scădere uşoară şi se poziţionează cu 3,17% sub nivelul din luna martie. Raportat la nivelul de la finele anului trecut, indicele BET-C este încă pe creştere, cu 5,58%.

Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a scăzut cu 1,86% în această săptămână şi, respectiv, cu 4,84% în luna aprilie.

În acelaşi timp, indicele BET-FI, al titlurilor celor cinci SIF-uri şi al acţiunilor Fondului Proprietatea, a coborât cu 4,07% în această săptămână, fiind influenţat de trecerea datei după care cumpărătorii de acţiuni SIF Moldova nu mai au dreptul să încaseze dividende din profitul de anul trecut. După primele trei săptămâni din aprilie, BET-FI este cu 4,8% sub nivelul din martie.

Totodată, comparativ cu nivelul de anul trecut, indicele BET-FI mai este pe plus cu numai 2,32%, în timp ce BET are încă un câştig de 4,17%.

Majoritatea acţiunilor de la BVB au continuat să înregistreze rulaje foarte reduse şi în această săptămână. Rulajul de vineri, de 19,1 milioane lei (4,3 milioane euro), a fost cu 59% peste cel de joi, de numai 12 milioane lei (2,7 milioane euro).

Totuşi, aproape 70% din lichiditatea de vineri a fost asigurată de tranzacţii cu acţiunile Fondului Proprietatea (11 milioane lei) şi deal-uri cu titluri BRD (1,2 milioane lei) şi Antibiotice Iaşi (1 milion de lei).

„Cel mai probabil vom asista la o creştere a volumele în momentul când vor fi publicate rezultatele financiare din primele trei luni ale anului, o parte din investitori restructurându-şi portofoliile”, a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Gherghe, analist la casa de brokeraj Tradeville.

Erste (EBS) este prima companie care va prezenta rezultatele financiare pentru primul trimestru, în data de 29 aprilie, iar restul companiilor vor publica indicatorii financiari până pe 15 mai, inclusiv.

Şedinţa de vineri a fost liniştită, piaţa fluctuând foarte uşor încă de la deschidere, în condiţiile în care foarte puţini investitori au intrat la tranzacţionare. Rulaje de peste 10.000 de lei au înregistrat doar acţiunile emise de un sfert din companiile listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale.

La închiderea pieţei principale, singurele variaţii mai vizibile erau înregistrate de indicii BET (al celor mai lichide zece acţiuni), BET-XT (al celor mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea), precum şi de indicele BET-NG (al titlurilor companiilor din sectorul energetic).

Astfel, indicele BET s-a plasat cu 0,12% sub închiderea de joi, iar BET-XT a fost pe plus cu numai 0,1%.

Acţiunile companiilor din sectorul energetic au dus indicele BET-NG cu 0,16% peste nivelul de la finalul şedinţei anterioare.

Acţiunile Fondului Proprietatea au revenit pe creştere încă din primele minute şi s-au apropiat din nou de maximul istoric atins în ziua listării, pe 25 ianuarie 2011. Totuşi, spre închiderea şedinţei, titlurile FP s-au întors la nivelul de joi şi au încheiat ziua tot la 0,66 lei.

Cotaţia este cu 2,22% sub maximul istoric din ziua listării, când unele transferuri au fost realizate la 0,675 lei/acţiune. Cotaţia de la finalul primei şedinţe la BVB a fost de 0,6495 lei.

„Este o reacţie normală a pieţei ca atunci când se încearcă stabilirea unui maxim istoric, primele tentative să nu fie reuşite. Am observat că în ultimele săptămâni cumpărător net a fost Elliot şi începând de la finalul săptămânii trecute a intrat şi Fondul Proprietatea, prin începerea programului de răscumpărare a 8% din acţiuni. Ambii cumpărători sunt interesaţi să achiziţioneze la un preţ cât mai avantajos”, a afirmat analistul.

Tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea au cumulat 11 milioane lei (2,5 milioane euro), suma reprezentând aproape 60% din lichiditatea pieţei principale, de 19,1 milioane lei (4,3 milioane euro). Cel mai mare pachet de acţiuni FP a fost transferat chiar în ultimele minute ale şedinţei, pentru circa 3,1 milioane lei, la preţul de 0,66 lei/titlu.

Titlurile Transgaz (TGN) au avansat cu 0,53%, la 190 lei, după ce în precedentele cinci şedinţe au coborât cumulat cu peste 7% în aşteptarea preţurilor din oferta pentru 15% din acţiuni şi după publicarea lor.

Cotaţia de vineri este cu 11,73% şi, respectiv, cu 9,43%, peste preţurile la care micii investitori de retail au cumpărat acţiuni Transgaz în oferta secundară, de 170,05 lei şi, respectiv, de 173,63 lei. În acelaşi timp, preţul este cu 6,14% sub cel la care marii investitori de retail şi investitorii instituţionali au cumpărat acţiunile în ofertă, de 179 lei.

Astfel, câştigurile investitorilor variază între 6,14% şi 11,73% raportat la cel mai recent preţ de la bursă.

Acţiunile cumpărate în ofertă vor putea fi tranzacţionate începând cu data de 26 aprilie, la o zi după decontarea tranzacţiei.

Statul a vândut pachetul de 15% din acţiunile Transgaz cu 315 milioane lei (72 milioane euro), suma fiind cu 19 milioane de euro sub valoarea maximă care putea fi obţinută. Oferta a fost lansată la un preţ minim de 171 lei/titlu şi unul maxim de 230 lei/titlu, astfel că statul putea încasa între aproximativ 300 milioane lei (68 milioane euro) şi 404,7 milioane lei (91 milioane euro) pentru pachetul respectiv.

„Este posibil să observăm marcări de profit din partea anumitor investitori, însă considerăm că majoritatea celor care au subscris în oferta secundară şi-au setat un interval mediu şi lung de timp pentru păstrarea investiţiei. Cred că întrebarea de bază este dacă titlurile Transgaz sunt atractive în intervalul de preţ 170-190 lei. Opinia noastră este că sunt atractive, pretul ţintă rezultat din modelul bazat pe dividende fiind de 225 lei pentru următoarele 12 luni”, a mai spus analistul.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 251.000 de lei, valoare cu 30% sub rulajul de joi, de 356.000 de lei.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele de la Londra şi Paris erau în creştere cu 0,3% şi, respectiv, cu 1,1%, iar piaţa de la Paris era în stagnare. În acelaşi timp, bursele din Europa Centrală şi de Est evoluau incert.