Bursa a scăzut uşor joi, reducându-şi câştigul din luna ianuarie la aproape 6%

În primele şedinţe din acest an rulajele au crescut vizibil pe bursă, susţinute în principal de intrarea unor investitori străini în piaţă, iar preţurile au crescut aproape constant în primele săptămâni. Ulterior, în a doua jumătate a lunii volumele de tranzacţionare au început să scadă în cazul celor mai multe acţiuni, iar piaţa a înregistrat unele corecţii uşoare.

Bursa a încheiat pe roşu 9 din cele 21 de şedinţe de tranzacţionare din luna ianuarie, astfel că indicele general al pieţei, BET-C, a crescut în această lună cu aproape 6%.

În acelaşi timp, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a avansat cu 6,44%, iar indicele BET-FI, al titlurilor SIF-urilor şi Fondului Proprietatea (FP), a crescut cu 6,2%.

„Volumele de tranzacţionare în scădere arată că piaţa se află într-o stare de aşteptare. Vedem uşoare marcări de profituri, care deocamdată nu sunt agresive. Investitorii aşteaptă publicarea rezultatelor financiare şi propunerile de dividende înainte să ia decizii importante cu privire la portofolii. Aşteptările generale pentru piaţa locală sunt pozitive pe termen scurt, dar va conta foarte mult şi evoluţia pieţelor externe care se află la niveluri foarte ridicate şi pe care putem vedea oricând o corecţie mai puternică”, a declarat pentru MEDIFAX şeful departamentului de tranzacţionare la Alpha Finance, Gabriel Necula.

La finalul şedinţei de joi, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, se plasa cu 0,58% sub nivelul de miercuri, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, era în scădere cu 0,59%. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a coborât cu 0,59%.

În acelaşi timp, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a scăzut cu 0,24%, iar indicele BET-NG, care relectă evoluţia acţiunilor companiilor din sectorul energetic, a încheiat cu 0,63% sub ziua anterioară.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 18,9 milioane lei (4,3 milioane euro), valoare cu 44% sub rulajul de miercuri, de 33,7 milioane lei (7,7 milioane euro). Peste 70% din lichiditatea pieţei a fost asigurată de transferuri cu titlurile Fondului Proprietatea (10,2 milioane lei, din care două deal-uri de 6,3 milioane lei) şi cu acţiunile OMV Petrom (3,6 milioane lei, din care un deal de 3 milioane lei).

Titlurile Fondului Proprietatea au avansat cu 0,42%, la 0,599 lei, iar acţiunile OMV Petrom au încheiat în scădere cu 1,72%, la 0,4393 lei.

Cotaţia acţiunilor Fondului Proprietatea este cu numai aproape 8% sub cea de la închiderea primei şedinţe la bursă, din 25 ianuarie 2011, de 0,6495 lei. Preţul maxim istoric atins de titlurile Fondului Proprietatea la Bursă a fost în ziua listării, când unele transferuri au fost realizate la 0,675 lei/acţiune.

Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut în acest an cu 9%, susţinute pe de o parte de clarificarea situaţiei privind dividendele pe care Fondul urmează să le distribuie, dar şi de reintrarea la cumpărare a celui mai mare acţionar, fondul american de hedging Elliott Associates.

Elliott Associates a cumpărat în acest an acţiuni reprezentând 0,58% din capitalul social al Fondului Proprietatea, pentru care a plătit 47,8 milioane lei (aproximativ 11 milioane euro), şi a ajuns să deţină 16,52% din titluri.

Acţiunile Transgaz (TGN) au revenit pe creştere încă de la deschiderea şedinţei, după ce în precedentele şedinţe au scăzut cumulat cu 8,7%. Corecţia din precedentele zile a fost determinată pe de o parte de o nouă taxă care va fi aplicată companiilor din acest sector, precum şi de aşteptărilor unor investitori ca preţul acţiunilor să scadă dacă statul va vinde cu discount un pachet de 15% din titlurile Transgaz pe bursă.

Oferta de vânzare ar urma să fie lansată până la mijlocul lunii aprilie, după ce în luna martie Guvernul va depune documentele necesare la CNVM şi va angaja management privat, potrivit scrisorii de intenţie convenită de Guvern cu FMI, obţinută de MEDIAFAX.

La închiderea pieţei principale, acţiunile Transgaz erau în creştere cu 0,52%, la 211 lei, şi înregistrau un rulaj de 1,6 milioane lei.

„Evoluţia acţiunilor Transgaz a fost evident marcată de aplicarea noilor taxe de către Guvern, iar impactul acestora asupra veniturilor va fi unul foarte important pentru această companie. Totuşi, aceste taxe au fost adoptate la un nivel mai redus faţă de propunere iniţială, iar acest lucru se observă în stabilizarea preţului acţiunilor şi chiar creşterea interesului pentru cumpărare, ţinând cont şi de dividendele pe care compania ar urma să le acorde în acest an”, a afirmat brokerul.

În acelaşi timp, acţiunile Electroargeş (ELGS) au urcat cu 15%, limita maximă de variaţie admisă pentru majoritatea titlurilor de la BVB, şi au încheiat la 0,6405 lei. Acţiunile au urcat cu peste 60% de la începutul acestui an, deşi firma nu a anunţat niciun eveniment care să determine traicetoria puternic ascendentă.

Cu acţiunile Electroargeş au fost realizate 134 de tranzacţii în valoare cumulată de 328.000 de lei.

Brokerul crede că piaţa va continua să crească uşor după această perioadă de consolidare şi după publicarea rezultatelor financiare ale companiilor în luna februarie.

„Convocările AGA cu propunerile de dividende vor aduce un impuls pozitiv pentru acţiunile companiilor unde dividendele vor avea un randament atractiv”, a adăugat Necula.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat în total acţiuni de 2,5 milioane lei, valoare de aproape patru ori peste rulajul de miercuri, de 646.000 de lei.

Lichiditatea a fost salvată de tranzacţii cu 12,7% din acţiunile firmei Comcereal Tulcea (CTUL), pentru 2,2 milioane lei. Titlurile au încheiat şedinţa la preţul de 6,14 lei, cu 6,04% peste nivelul de luni, când a fost realizată cea mai recentă tranzacţie cu aceste titluri.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene coborau cu până la 0,7%, ca reacţie la rezultate sub aşteptări ale unor companii importante şi la scăderea peste estimări înregistrată de vânzările din retail în Germania.