Bursa a scăzut uşor, pe o lichiditate în revenire şi susţinută din nou de deal-uri

Încă din primele minute ale şedinţei piaţa locală a continuat să urmeze evoluţia burselor externe, însă amplitudinea variaţiilor a fost mai redusă decât cea a burselor europene. Punctul minim al indicelui general BET-C a fost atins în jurul orei 10:30, când piaţa era cu 1% sub nivelul de vineri.

Spre comparaţie, bursele vest-europene au înregistrat corecţii între 1,5% – 2,2% în primele minute, după ce politicienii aflaţi la putere în Franţa şi Grecia au pierdut alegerile desfăşurate duminică în cele două ţări, stârnind temeri că ar putea fi afectat consensul politic necesar pentru rezolvarea crizei datoriilor din zona euro. Pieţele externe au început să revină, ulterior, spre nivelurile de vineri, iar în a doua parte a zilei bursa din Franţa a trecut chiar pe verde.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, primele zece acţiuni în funcţie de lichiditate plasau indicele BET cu 0,41% sub nivelul de vineri.

În acelaşi timp, indicele BET-FI, al titlurilor celor cinci SIF-uri şi al acţiunilor Fondului Proprietatea (FP), era în scădere cu 0,76%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 1,4% sub şedinţa anterioară.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a coborât cu 0,57%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 39 milioane lei (8,8 milioane euro), valoare de peste cinci ori sub lichiditatea de vineri, de 210,6 milioane lei (47,8 milioane euro). Bursa a înregistrat vineri cel mai mare rulaj din ultimele 14 luni, datorită unui deal cu 2,59% din acţiunile Fondului Proprietatea, de 199,4 milioane lei (45,2 milioane euro).

Lichiditatea de luni a fost acoperită în proporţie de 40% de două deal-uri cu 1% din acţiunile SIF Oltenia (7,8 milioane lei/1,7 milioane euro) şi două tranzacţii negociate cu 3% din titlurile Bursei de Valori Bucureşti (7,8 milioane lei/1,7 milioane euro).

„Cred că deal-urile din ultimele zile nu au legătură între ele şi sunt realizate de investitori diferiţi, iar motivaţiile sunt diferite. Probabil că a fost mai degrabă un schimb de pachete, decât cerere efectivă. Dividendele pot fi atractive, însă teoretic preţurile se corecteză cu valoarea dividendelor, deci efectul este neutru în teorie. Cine a vrut să încaseze dividende, cred că a cumpărat deja şi acum aşteaptă data ex-dividend”, a declarat pentru MEDIAFAX Ovidiu Fer, analist la casa de brokeraj cehă Wood&Co, firmă care tranzacţionează şi pe piaţa de la Bucureşti.

Deal-urile cu acţiuni SIF Oltenia au fost realizate la 1,35 lei, preţ cu 2,88% sub nivelul de vineri, iar tranzacţiile negociate cu titluri BVB au fost efectuate la 34 lei, cotaţie cu 3,03% peste vineri.

Pe piaţa principală, acţiunile SIF Oltenia au scăzut cu 1,44%, la 1,37 lei, iar titlurile BVB au coborât cu 1,82%, la 32,4 lei. Acţiunile SIF Oltenia au înregistrat al treilea rulaj din piaţă, de 3,2 milioane lei, iar operaţiunile cu titluri BVB au însumat numai 712 lei.

Titlurile Fondului Proprietatea au continuat să fie cele mai lichide din piaţa principală, cu transferuri de 7,5 milioane lei, iar preţul a scăzut cu 0,45%, la 0,5545 lei.

Acţiunile FP au fost secondate în topul rulajelor de titlurile SIF Transilvania (SIF3), cu operaţiuni de 3,9 milioane lei. Cea mai recentă tranzacţie cu aceste acţiuni a fost realizată la 0,722 lei, preţ cu 0,69% sub nivelul de vineri.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au tranzacţionat acţiuni de 195.000 de lei, valoare cu 28% peste rulajul de vineri, de 152.000 de lei.

Titlurile producătorului de cabluri electrice Iproeb (IPRU) au fost cele mai lichide, cu operaţiuni de 28.000 de lei, iar preţul a coborât cu 5,88%, la 0,8 lei.

Analistul consideră că un motiv pentru prudenţa celor mai mulţi investitori poate fi regăsit şi în declaraţiile ministrului desemnat pentru portofoliul Ministerului Economiei, Daniel Chiţoiu, cu privire la intenţia listării duble a unor companii de stat.

„Ideea unor duble listări poate înseamna, deocamdată, o mare întârziere pentru toată lista de oferte iniţiale şi secundare anunţate. Printre altele, trebuie reanalizate acordurile cu intermediarii ofertelor, trebuie analizat pe ce pieţe este mai bine să fie făcute listările”, a afirmat Fer.

Ministrul desemnat al Economiei a declarat luni, la audierile comisiilor reunite din Parlament, că Guvernul vrea să listeze companiile Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi Transgaz atât pe bursa de la Bucureşti, cât şi pe pieţele externe.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursa de la Paris avansa cu 0,5%, iar piaţa de la Frankfurt era în scădere cu 0,3%.

Dacă în Franţa, investitorii au anticipat victoria lui Francois Hollande în alegerile pentru preşedinţie, în Grecia situaţia este tensionată deoarece alegerile nu au furnizat o forţă politică cu majoritate în parlament, care să poată forma guvern. Întrucât formarea unui guvern de uniune naţională sau de coaliţie are puţine şanse, pare tot mai probabil că grecii vor trebui să voteze din nou.

Grecia trebuie să depăşească un test dificil în iunie, când trebuie să aprobe în legislativ măsuri suplimentare de reducere a costurilor în valoare de 11 miliarde de euro, pentru următorii doi ani, în schimbul continuării ajutorului financiar de la UE şi FMI.