Piaţa a fost pe roşu chiar din primele minute, iar variaţiile au fost reduse în cazul celor mai multe acţiuni.
„Ştirile proaste din economie, precum revizuirea în jos a prognozelor de creştere economică, plus campania electorală ce va urma au redus apetitul investitorilor de a tranzacţiona. Ne aflăm în situaţia în care nu se întâmplă nimic, chiar dacă mai vine câte o ştire pozitivă pe anumiţi emitenţi. Cazul concludent de astăzi este evoluţia acţiunilor Băncii Transilvania, unde chiar dacă rezultatele sunt uşor pozitive, preţul titlurilor scade pe un volum mai mare decât în zilele obişnuite de tranzacţionare. Probabil că acest model de comportament al pieţei va fi reluat şi în cazul altor emitenţi cu rezultate similare ce vor fi anunţate în perioada imediat următoare”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Estinvest, Marcel Murgoci.
Acţiunile Băncii Transilvania au urmat linia pieţei şi au încheiat în scădere cu 0,77%, la 1,161 lei. Operaţiunile cu aceste titluri au cumulat 2 milioane lei, sumă din care 83% reprezintă valoarea a două transferuri realizate în jurul orei 12:30 şi, respectiv, 15:00, la preţuri sub ultimele cotaţii de vineri.
Banca Transilvania a înregistrat în primele nouă luni un profit net de 265,4 milioane lei (aproape 60 milioane euro), cu 30% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2011, iar activele au crescut cu 12% faţă de decembrie anul trecut, la 29 miliarde lei.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,22%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, era cu numai 0,05% sub nivelul de vineri. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), se situa cu 0,4% mai jos, iar indicele BET-NG, al acţiunilor companiilor din sectorul energetic, era în scădere cu 0,75%.
Pe de altă parte, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, se plasa cu 0,18% peste nivelul de la finalul şedinţei precedente.
Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 12,7 milioane lei (2,8 milioane euro), valoare cu 59% peste rulajul de vineri, de doar 8 milioane lei (1,7 milioane euro). Peste 80% din lichiditatea de luni a fost asigurată de transferurile cu titlurile Fondul Proprietatea (6,3 milioane lei), OMV Petrom (2 milioane lei) şi Banca Transilvania (2 milioane lei).
Cea mai recentă tranzacţie cu acţiunile Fondului Proprietatea a fost realizată la 0,533 lei, preţ similar ultimei cotaţii de vineri. Totodată, titlurile OMV Petrom au stagnat la 0,41 lei.
„În perioada acesta apatică, cred că puţinele tranzacţii care se mai fac se datorează potenţialului dividend care va putea fi acordat anul viitor de companii”, a afirmat Murgoci.
Exceptând aceste titluri, rulaje de peste 200.000 de lei au mai înregistrat doar acţiunile Erste (984.000 de lei), (.000 de lei) şi SIF Oltenia (301.000 de lei).
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 97.000 de lei, valoare cu 8% sub rulajul de vineri, de 105.000 de lei.
Titlurile IAR Braşov (IARV) au fost cele mai lichide din piaţă, cu operaţiuni de 19.000 de lei, iar preţul a scăzut cu 5,62%, la 1,108 lei.
„Ultimele două luni din an vor fi marcate de evenimentele ce vor avea loc pe scena politică, respectiv de campania electorală, urmată de alegerile generale din 9 decembrie, astfel că investitorii vor fi în aşteptarea deznodământului şi în reacţia câştigătorilor vis-a-vis de planurile pe patru ani cu privire la economie. În rest, cred că volumele vor continua să fie mici, pe alocuri ridicate în funcţie de anumite conjuncturi, iar preţurile vor avea o evoluţie în valuri”, a mai spus brokerul.
La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 0,7%, ca urmare a creşterii aversiunii la risc a investitorilor în aşteptarea impactului uraganului Sandy asupra SUA, dar şi asupra asigurătorilor europeni.
Impactul economic al uraganului va putea fi calculat cu exactitate abia după trecerea acestuia, însă are potenţialul de a fi mai puternic decât uraganul Irene, care a avut anul trecut în SUA un impact estimat la 10-15 miliarde de dolari şi a intrat în Top 10 al celor mai distrugătoare furtuni. În acelaşi timp, impactul asupra industriei de asigurări ar putea fi de 6,3 miliarde dolari.