Bursa a scăzut uşor, pe un rulaj salvat de acţiunile FP şi deal-uri cu titluri SIF şi Petrom
În şedinţa precedentă, bursa locală a coborât la nivelul de la finalul anului trecut, după ce reculul din luna mai, de peste 12%, a şters câştigul cu care mai rămăsese indicele general BET-C în urma corecţiilor înregistrate în martie şi aprilie.
Şeful departamentului de brokeraj al Tradeville, Andrei Ciubotaru, crede că investitorii se aşteaptă la o retragere de lichiditate în cazul unui posibil faliment al Greciei, ceea ce duce la scăderi şi pe pieţe. Totodată, el arată că creşterile înregistrate de bursa din România începând din 2010 au fost determinate de mişcarea pieţelor externe, nu de evoluţia indicatorilor macro-economici.
„Acest lucru se întâmplă şi datorită mecanismului prin care un trend pozitiv de preţ pentru indicii bursieri nord-americani creează disponibilităţi băneşti reinvestite în pieţele emergente, o mică parte fiind plasate şi în România. Pe de altă parte, un trend descendent în afară generează retragerea capitalurilor din periferie. În România nu mai există transfer de capital dinspre economia reală către bursă începând din 2008. De aceea, fluxurile semnificative de bani au ca sursă preponderent investitorii externi. Uitându-ne la evoluţia din septembrie 2010 până în prezent, percepţia investitorilor străini a fost una conform căreia băncile centrale au creat lichiditate suplimentară în pieţele financiare. Ca urmare a acestei percepţii, preţul indicilor bursieri a fost înscris pe un trend clar ascendent”, a declarat Ciubotaru pentru MEDIAFAX.
Totuşi, brokerul crede că percepţia pieţelor s-a schimbat inversat şi investitorii se aşteaptă ca din sistemul financiar să fie retrasă lichiditate în cazul unui posibil faliment al Greciei, prin austeritate impusă în Spania, Italia, Franţa.
„Atât timp cât această percepţie funcţionează, din burse se va retrage capital atât din Germania şi SUA, cât şi România. De aceea, actualul trend descrescător va continua până la momentul schimbării percepţiei. Această percepţie se va modifica doar când băncile centrale vor iniţia noi programe de sprijin ne-convenţionale. Până la acel moment, nici un investitor activ nu va fi dispus să angajeze disponibilul bănesc în piaţa bursieră şi, astfel va continua, actuala situaţie în care zilele de revenire vor avea volume mai mici decât şedinţele de scădere. Când acest tipar nu se va mai repeta va fi un semnal că percepţia se modifică din nou”, a mai spus Ciubotaru.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 1,25%, în timp ce titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,72% nivelul de vineri.
Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a avansat cu 0,51%.
Indicele extins al Bursei, BET-XT, a scăzut cu 0,7%. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Lichiditatea pieţei, de 20,8 milioane lei (4,7 milioane euro), este cu 16% mai redusă decât rulajul şedinţei precedente, de 24,7 milioane lei (5,5 milioane euro).
În jurul orei 12:35 au fost realizate cinci tranzacţii negociate cu acţiuni emise de fiecare din cele cinci SIF-uri, la preţuri similare celor de vineri de pe piaţa principală. Un deal a fost realizat şi cu acţiuni OMV Petrom. Tranzacţiile negociate au cumulat 8,7 milioane lei (1,9 milioane euro) şi au asigurat 42% din rulajul bursei.
Acţiunile Fondului Proprietatea au continuat să fie cele mai lichide din piaţă, cu transferuri de 7,6 milioane lei (1,7 milioane euro), şi au asigurat 37% din rulajul pieţei. Preţul acestor titluri a scăzut cu 0,39%, la 0,49 lei.
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 252.000 de lei, valoare cu puţin peste rulajul de vineri, de 239.000 de lei.
Titlurile firmei Iprolam Bucureşti (IPRO) au fost cele mai lichide din piaţă, cu operaţiuni de 164.000 de lei, iar preţul a scăzut cu 7,5%, la 7,4 lei.
La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 0,6% şi recuperau o parte din corecţiile vizibile consemnate săptămâna trecută. Investitorii sunt în continuare îngrijoraţi de o posibilă ieşire a Greciei din zona euro, cu efecte devastatoare asupra sistemului bancar european şi, probabil, asupra economiei globale.
Liderii G8 au arătat la finele săptămânii trecute că principala prioritate economică este susţinerea creşterii şi crearea de noi locuri de muncă. În privinţa crizei din zona euro, şefii de stat sau de guvern prezenţi la summit-ul G8 au sprijinit verbal menţinerea Greciei în uniunea monetară şi au vorbit despre problemele băncilor europene.