Bursa de la Bucureşti, între creşteri record şi reducerea capitalizării cu 14 miliarde de lei într-o singură zi – retrospectivă 2018

Evenimentul major din prima parte a anului a fost listarea la BVB a producătorului de vin Purcari Wineries Plc printr-o Ofertă Publică Iniţială de cel mult 49% din acţiunile existente.

Potrivit preşedintelui Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Lucian Anghel, oferta s-a încheiat cu un succes deosebit. Purcari Wineries s-a listat la bursa locală, la un preţ de 19 lei/acţiune. Preţul de ofertă pentru cele 9,8 milioane de acţiuni Purcari lansate în cadrul ofertei publice iniţiale secundare a fost stabilit la 19 lei/acţiune, cu 9 lei sub preţul maxim, iar acţionarii au obţinut 182 de milioane de lei.

Oferta publică iniţială a Purcari Wineries a fost suprasubscrisă de peste patru ori, în ceea ce priveşte investitorii de retail, ultima zi de subscriere fiind joi, 8 februarie, potrivit unor brokeri din piaţă. Investitorii de retail au avut alocată doar 10% din ofertă, respectiv 980.000 de acţiuni, iar subscrierea a depăşit 4 milioane de acţiuni. Acţionarii Purcari Wineries sperau să obţină 265,9 milioane de lei din listarea a 49% din acţiunile companiei la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), potrivit prospectului publicat pe site-ul operatorului pieţei de capital româneşti.

Alături de listarea Purcari Wineries, printre evenimentele majore care au avut loc la BVB în 2018 se află şi listarea tehnică a acţiunilor Elvila pe piaţa AeRO a BVB, admiterea la tranzacţionare a obligaţiunilor emise de Banca Transilvania în valoare de 285 de milioane de euro sau a unei noi emisiuni de obligaţiuni municipale în valoare de 555 milioane de lei, emisă de Municipiul Bucureşti.

Tot la începutul anului, Lucian Anghel anunţa că piaţa de capital românească a rezistat la cea mai mare corecţie a burselor americane din ultimii 10 ani. „Piaţa de capital românească a rezistat excelent la cea mai mare corecţie a burselor americane din ultimii 10 ani. BET, indicele principal, înregistrează o creştere de la începutul anului 2018 de circa 7%. În ciuda corecţiilor internaţionale, bursa noastră a crescut cu 7%, ceea ce este o performanţă remarcabilă”, a spus Anghel, la Gala de Inaugurare a Anului Bursier 2018, organizată pe 19 februarie.

Acesta a subliniat că perioada de volatilitate va continua şi ideal ar fi ca investitorii să gândească pe termen de 3-5 ani.
„Pe ultimii cinci ani, randamentul mediu, incluzând dividendele din BET, a fost de circa 15%. Randamentul mediu anual în niciun an nu a fost pe minus, ceea ce echivalează cu o creştere de 100% în echivalent euro în ultimii cinci ani. Trecutul nu e o garanţie pentru viitor. Cu cât vom spori gradul de educaţie financiară, cu atât cetăţenii vor trăi mai bine şi vor prospera prin ceea ce au economisit cu atâta trudă”, a explicat preşedintele BVB.

La începutul lunii noiembrie preşedintele BVB declara că investitorii care ar fi avut încredere în BET-TR şi ar fi păstrat investiţia din 2012, de când se calculează indicele, ar fi avut o creştere de 153%. „Randamentul pentru investitori este generat nu doar de evoluţia preţului acţiunii, ci şi de dividende. Deci, randamentul total pentru investiţia în piaţa de capital ar putea să fie considerat BET-TR, nu doar BET simplu, care, aşa cum am spus, include evoluţia preţului acţiunii plus a dividendului. Cine ar fi avut încredere în investiţii, într-un coş, în indicele BET, şi ar fi păstrat această investiţie de când se calculează acest indice, din toamna anului 2012, până la zi, deci undeva în jur de 6 ani, ar fi avut 153% creştere. Dacă ar fi investit 100 de lei, de când se calculează acest indice, incluzând dividendele, practic ar fi avut undeva la 253 de lei”, a spus Lucian Anghel.

De asemenea, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, Adrian Tănase, declara la Forumul Investitorilor Individuali că o investiţie lunară de 100 de lei în indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti în ultimii 20 de ani ar fi adus unui investitor în prezent 150.000 de lei în cont. „Oricine poate fi investitor pe Bursă dacă are disciplina de a investi regulat în valori mobiliare pe termen foarte lung. Am făcut şi o simulare astăzi. Oricine investea în indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti 100 de lei pe lună în ultimii 20 de ani avea astăzi 150.000 de lei în cont. Închipuiţi-vă dacă ar fi investit 500 de lei sau dacă ar investit 1.000 de lei ce valoare a contului ar fi avut la sfârşit”, a spus atunci Adrian Tănase.

Potrivit acestuia, nu există paşi de urmat pentru cei care vor să investească la Bursă, doar decizia de a pune bani deoparte. El a spus că pe termen lung, cu toată volatilitatea, piaţa de capital produce mai muţi bani decât un depozit bancar.

Evenimentul care a marcat Bursa în acest an a fost emiterea, pe 21 decembrie, a unei ordonanţe privind măsuri fiscal-bugetare. Printre măsurile anunţate se află: înfiinţarea unui fond de dezvoltare şi investiţii de 10 miliarde de euro pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare ale comunităţilor locale şi a universităţilor, a unui Fond de 310 milioane lei pentru dezvoltarea a 31 de staţiuni balneare, plafonarea preţului pentru gaze naturale şi energie electrică la 68 de lei/MWh, în următorii trei ani pentru consumatorii casnici, impozitarea activelor bancare dacă ROBOR depăşeşte 2%, impunerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri pentru toate companiile din energie, impunerea unei taxe de 3% pentru toate companiile din sectorul telecom, precum şi aplicarea unei taxe de 2% pentru jocurile de noroc.

Anunţul din 19 decembrie privind intenţia de aprobare a acestor măsuri fiscal-bugetar a făcut ca pe Bursa de Valori Bucureşti capitalizarea companiilor să scadă cu 14,89 miliarde de lei, o valoare mai mică fiind înregistrată în data de 15 decembrie 2016. Atunci, valoarea de piaţă a tuturor companiilor era de 145,59 miliarde lei.

În data de 19 decembrie, indicele BET ajungea la 7.475,22 puncte (minus 11,21%), cel mai redus nivel din ultimele 23 de luni, un nivel mai mic fiind înregistrat în data de 26 ianuarie 2017, când BET avea 7.401,72 puncte. Bursa de la Bucureşti închide în scădere puternică pe toţi indicii bursieri acesta şedinţa din 19 decembrie, deprecierile variind între 5,69% pe indicele BET-FI al SIF-urilor şi 11,52% pe indicele ROTX (Romanian Traded Index). Cele mai mari scăderi au fost consemnate la Banca Transilvania (-19,91% ) şi BRD-GSG (-16,62%), iar valoarea cea mai mare a tranzacţiilor a fost înregistrată în cazul acţiunilor Banca Transilvania, de 169,8 milioane lei, BRD-GSG, de 54,485 milioane lei şi OMV Petrom, de 32,456 milioane lei.

Reprezentanţii BVB au semnalat atunci că piaţa de capital locală a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă.

„Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a luat notă de efectele negative reflectate în scăderi importante ale indicilor bursieri ca urmare a proiectului de OUG anunţat recent de către Guvern. Piaţa de capital locală, în care activează companii româneşti ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, incluzând aici şi o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă. Investitorii urmăresc cu deosebită atenţie acţiunile decidenţilor politici ce influenţează mediul economic şi evoluţia companiilor listate, un aspect major în cadrul procesului investiţional fiind dat de predictibilitatea şi stabilitatea legislativă”, se menţiona în comunicatul BVB.

Cristian Agalopol, reprezentant al AmCham şi task force lider Pieţe financiare, în Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) cerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) să investigheze toate tranzacţiile care s-au efectuate 19 decembrie susţinând că „este practic o baie de sânge” ceea ce s-a întâmplat pe bursă.

„Ne-am pus întrebarea dacă această ordonanţă (privind noile măsuri fiscal-bugetare – n. r.) va avea un impact, pentru că ea deja produce efect. Doar iniţierea acestei ordonanţe a muşcat serios azi din piaţa de capital, care trece, poate, prin cel mai greu moment al ei de la înfiinţare, Bursa de Valori fiind practic îngenuncheată doar la ideea că această ordonanţă ar putea trece, iar ceea ce s-a întâmplat astăzi pe bursă este practic o baie de sânge, o baie de sânge pe care eu, în cei 20 de ani de activitate în piaţa de capital, nu am reuşit s-o văd în România”, a spus atunci Agalopol, adăugînd că au existat companii care au fost aproape de a fi suspendate de la tranzacţionare, fiind afectate cu o pierdere de 20% din preţul de piaţă.

Scăderile care au urmat în zilele de 20 şi 21 decembrie 2018 au împins indicele BET şi mai jos, respectiv, până la 7.475,22 puncte, cel mai redus nivel din ultimii doi ani. Un nivel mai mic al indicelui BET a fost atins în data de 12 decembrie 2016, când BET era la 6.954,09 puncte.

Pe data de 21 decembrie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) anunţă că a început o analiză a tranzacţiilor derulate în data de 19 decembrie 2018 pe piaţa reglementată administrată de BVB cu privire la posibilitatea existenţei unor elemente care intră sub incidenţa abuzului pe piaţă. „În situaţia în care, în urma analizelor efectuate, sunt constatate nerespectări ale prevederilor legale incidente, Autoritatea adoptă măsuri care pot fi făcute publice, în funcţie de caracterul acestora. Ori de câte ori rezultatul analizelor efectuate s-a concretizat în măsuri de autoritate, care potrivit caracterului acestora se înscriau în categoria informaţiilor publice, acestea au fost aduse la cunoştinţa publicului”, au spus reprezentanţii ASF.

Pe data de 27 decembrie, capitalizarea companiilor de pe piaţa reglementată a BVB era 142,23 miliarde de lei.

În 2018, până la 27 decembrie, pe Bursa de la Bucureşti s-au realizat 640.465 de tranzacţii pe toate pieţele administrate, cu un volum de 8,55 miliarde de acţiuni şi o valoare de 14,16 miliarde de lei şi o medie zilnică 57,36 milioane de lei.