CAB: Oprescu a cooperat cu bună-credinţă cu DNA şi suferă incontestabil de mai multe afecţiuni

Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii luni motivele pentru care judecătoarea Viorica Costiniu a decis pe 29 octombrie eliberarea lui Sorin Oprescu din arest preventiv şi plasarea lui în arest la domiciliu, după ce Tribunalul Bucureşti nu fusese de acord cu aceasta.

‘Nici Parchetul şi nici instanţa nu i-au imputat, pe bază de probe, inculpatului că ar urmări zădărnicirea cercetărilor, că s-ar sustrage de la urmărirea penală ori că ar împiedica derularea acesteia. În primul rând, nu rezultă din dosar că ‘discuţia de pe culoarul DNA-ului’ ar fi avut loc după momentul aducerii la cunoştinţa inculpatului Oprescu a învinuirii, moment de la care există interesul oficial, legal, de aflare a adevărului în cauza ce se instrumentează. Este evident că orice activitate a celui în cauză cu o conotaţie penală poate să fie cuantificată, eventual, ca o pregătire sau săvârşire a unei noi infracţiuni, dar numai atunci când ea este plasată, în timp, ulterior momentului în care i se aduc la cunoştinţă faptele pentru care este suspectat. În acelaşi context, este necesar să se dovedească faptul că inculpatul, direct sau prin intermediul altei persoane, întreprinde activităţi concrete prin care să încerce influenţarea unui alt participant la proces, martorilor etc’, declară Viorica Costiniu.

Judecătoarea subliniază că ‘acest aspect al conduitei inculpatului nu este de natură a acredita ideea unei comportări caracterizate prin rea-credinţă în derularea şi instrumentarea dosarului său penal’.

În opinia acesteia, ‘conduita procesuală’ a lui Oprescu, ‘în sensul cooperării cu bună-credinţă cu organele judiciare pentru a afla adevărul privind acuzaţia ce i se aduce’, s-a constatat şi cu ocazia anchetării acestuia de către procurorii DNA.

‘Circumstanţele personale nu au în acest moment procesual relevanţa unor eventuale circumstanţe atenuante. Cu toate acestea, elementele ce caracterizează persoana inculpatului, evidenţiate şi de Parchet – fără antecedente penale, studii superioare, specializări profesionale, situaţie socio-familială bună – nu sunt de natură să contureze previzibilitatea unei conduite negative a acestuia pe viitor. În acelaşi timp, aspectele caracteriale, personale sunt în măsură să permită o conştientizare rezonabilă şi responsabilă a situaţiei judiciare în care se află, astfel încât să continue cooperarea cu organele de urmărire penală pentru aflarea adevărului, chiar şi în situaţia în care, la un moment dat, aceste criterii nu au funcţionat şi l-au adus în postura inculpării pentru o faptă gravă şi sever sancţionată de lege’, mai spune magistratul.

În decizia sa, judecătoarea a ţinut seama şi de starea de sănătate a lui Sorin Oprescu.

‘Analizând contestaţia, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii reţine că, în mod incontestabil, inculpatul suferă de mai multe afecţiuni în diferite stadii de evoluţie şi gravitate. În urma repetatelor demersuri, s-a permis inculpatului să beneficieze de consult al unor medici de specialitate şi astfel se află sub control şi tratament medical, inclusiv după spitalizarea în condiţiile art.240 C. pr. pen. Acest aspect invocat de apărare nu poate fi ignorat, întrucât precaritatea sănătăţii inculpatului este dovedită cu acte medicale. Este real şi faptul că în condiţiile date ale locului de detenţie se fac eforturi pentru respectarea necesităţilor medicale ce-l privesc. Este de subliniat însă că nu doar considerarea stării medicale a inculpatului poate fi luată în seamă şi doar prin ea însăşi să se justifice o eventuală înlocuire a actualei măsuri preventive’, explică Viorica Costiniu.

Un alt motiv avut în vedere pentru eliberare este şi acela că lui Oprescu nu i se poate imputa că ar fi împiedicat în vreun fel instrumentarea dosarului ori ‘s-ar fi creat la nivelul societăţii efecte care să decredibilizeze justiţia’.

Costiniu invocă şi prevederile art.5 par.3 al CEDO, care obligă instanţele naţionale să aibă în vedere, în cazurile în care o măsură restrictivă de libertate se justifică, aplicarea măsurilor alternative prevăzute de legislaţia naţională.

Potrivit DNA, în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din municipiul Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat din execuţia acelora, cu titlu de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului.

Pe 5 septembrie, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.