La termenul de joi al procesului, au fost prezenţi în sală Remus Borza, şeful firmei Euro Insol (administratorul judiciar al Hidroelectrica), avocaţii recurenţilor Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind.
Reprezentanţii Hidrosind au arătat că recursurile trebuie admise pentru ca angajaţii să-şi poată primi în continuare salariile, în vreme ce reprezentantul Euroinsol a solicitat menţinerea deciziei Tribunalului.
La termenul de joi a fost prezent în sală şi fostul şef al OPSPI, Remus Vulpescu. El a declarat că sunt şanse foarte mari pentru salvarea companiei, în urma reorganizării, şi că unii reprezentanţi sindicali îi sprijină pe „băieţii deştepţi” din energie.
Instanţa a rămas în pronunţare în acest caz, urmând să decidă peste o săptămână dacă menţine sau dacă închide procedura insolvenţei Hidroelectrica.
Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi Hidrosind au atacat cu recurs hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti la 20 iunie.
„Decizia Tribunalului Bucureşti de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica este criticată în principal pe considerente de ordin procedural, dar se încearcă şi acreditarea ideii că societatea nu ar fi în insolvenţă şi că scopul deschiderii procedurii ar fi fost doar denunţarea contractelor încheiate cu «băieţii deştepţi». Aceste susţineri sunt contrazise de concluziile raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor insolvenţei Hidroelectrica întocmit de administratorul judiciar Euro Insol şi de tabelul preliminar al reanţelor, în care sunt înregistraţi 381de creditori cu o valoare totală a creanţelor solicitate de 5,49 miliarde lei, din care 3,5 miliarde lei admise, 800 milioane lei admise sub condiţie şi 1,1 miliarde lei respinse”, se arată într-un comunicat al Euro Insol.
Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie sunt subsidiare ale traderului elveţian de energie Alpiq.
Raportul reprezintă o radiografie detaliată a evoluţiei societăţii în ultimii 3 ani şi identifică nouă cauze care au generat insolvenţa Hidroelectrica: contractele de furnizare energie electrică către „băieţii deştepţi”, cumpărarea de energie electrică de la producătorii termo şi revânzarea acesteia sub preţul de achiziţie, creşterea preţului apei uzinate de peste 4 ori într-un singur an, contracte păguboase de mentenanţă încheiate cu Hidroservurile, managementul defectuos, seceta prelungită, nesustenabilitatea contractului colectiv de muncă raportată la indicatorii economico-financiari ai societăţii, vânzarea de energie electrică în piaţa reglementată sub preţul de cost şi derularea unor proiecte de investiţii cu componentă energetică secundară. Aceste cauze au provocat doar în ultimii ani pierderi pentru Hidroelectrica de peste 2 miliarde euro.
„Se pare însă că «băieţii deştepţi» utilizează nu numai căile de atac permise de lege, ci şi diverse tertipuri avocăţeşti şi procedurale pentru a-şi proteja interesele şi câştigurile exorbitante pe care le obţineau din contractele bilaterale, anterior denunţării lor de către administratorul judiciar. Astfel, Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie au formulat o serie de cereri de strămutare a dosarului de insolvenţă la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie încercând să obţină strămutarea dosarului de pe rolul Tribunalului Bucureşti pe rolul unei alte instanţe din ţară. Conform informaţiilor de pe portalul Înaltei Curţi, pe rolul instanţei sunt înregistrate patru astfel de dosare, în care apar aceleaşi părţi şi care au acelaşi obiect. Având în vedere identitatea de obiect, cauză şi părţi, cele patru cereri trebuiau conexate într-un singur dosar. Surprinzător, s-au format patru dosare cu termene de judecată în patru zile diferite: 10, 11, 16 şi 18 octombrie 2012”, se menţionează în comunicat.
Potrivit Euro Insol, raţiunea pentru care s-au format un număr de patru dosare cu termene de judecată la date diferite în condiţiile în care se cere strămutarea unui singur dosar şi anume acela al insolvenţei Hidroelectrica este probabil aceea de a-şi maximiza şansele, având în vedere că fiecare dosar va fi soluţionat de un alt magistrat.
Totodată, cele două Alpiq-uri au formulat în fiecare dintre dosarele de strămutare şi cereri de suspendare a procedurii insolvenţei Hidroelectrica până la soluţionarea cererilor de strămutare, cereri ce au fost respinse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„În situaţia în care Curtea de Apel Bucureşti va admite recursurile «băieţilor deştepţi», hotărârea de deschidere a insolvenţei Hidroelectrica va fi anulată, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, deci a reactivării contractelor bilaterale încheiate cu cei zece traderi. Având în vedere că la 20 iunie 2012 obligaţiile contractuale asumate de Hidroelectrica totalizau 19,8 TWh şi că producţia din 2012 nu va depăşi 12 TWh, în condiţiile de secetă prelungită, societatea va fi în imposibilitate de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale, cu consecinţa intrării în faliment”, se arată în comunicat.
Administratorul judiciar al Hidrolectrica reaminteşte că Alpiq RomEnergie şi Alpiq RomIndustries sunt două societăţi care aveau încheiate cu Hidroelectrica contracte de furnizare energie electrică la preţuri net inferioare preţului pieţei, prelungite până în 2018.
„În timp ce Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de 109 milioane lei în 2011, firmele Alpiq au realizat în 2011 un profit de peste 43 milioane lei cu numai 12 angajaţi. Diferenţa dintre preţul de cost al MWh produs de Hidroelectrica si preţul pieţei era transferată ca profit în conturile traderilor în timp ce Hidroelectrica acumula datorii de peste 1 miliard euro. Doar din derularea celor două contracte cu Alpiq, Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de peste 850 milioane lei”, se mai spune în comunicatul Euro Insol.
După intrarea în insolvenţă a Hidrolectrica, Euro Insol a renegociat contractele încheiate de cel mai mare producător de energie din România cu Alro Slatina, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica.
Administratorul judiciar a denunţat contractele cu Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România şi Euro P.E.C.
Borza a declarat joi că Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă până la 31 decembrie, iar intrarea companiei în faliment ar cauza dispariţia „unui monopol” de pe piaţa serviciilor de reglare a sistemului energetic şi ar avea ca efect „intrarea în beznă” a României.