„Reforma privind guvernanţa corporativă în România trebuie să se realizeze. Dacă anumite numiri au fost făcute incorect din perspectiva celor care ne evaluează, respectiv a Comisiei Europene, procedura trebuie reluată. Calea de reluare a acestei proceduri este una singură. Până la urmă, se schimbă conducerea, se reia procedura de numire. Procedura de numire trebuie făcută nu numai în concordanţă cu regulile Comisiei Europene sau regulile europene, ci mai ales în concordanţă cu regulile OCDE, unde vrem să intrăm, pentru că nu putem să ne păcălim să credem că, dacă rezolvăm o situaţie acum, pe moment, peste un an nu o s-o avem din nou, pentru că avem negocierea cu OCDE”, a afirmat Câciu, întrebat după şedinţa de Guvern, ce va face Executivul pentru a rezolva problemele semnalate de Comisia Europeană în cazul numirilor din companii, relatează Agerpres.
Potrivit acestuia, este vorba despre o „chestiune de asumare, de responsabilitate”.
„Din punctul meu de vedere, se va rezolva acest lucru. Evident, va fi şi actul acesta care reprezintă un temei juridic consistent, e o decizie a Comisiei Europene, pentru a se trece, dacă vreţi, la această reluare a procedurii”, a adăugat Câciu, întrebat cum vor fi schimbaţi şefii acestor companii având în vedere că nu pot să fie demişi.
Adrian Câciu a amintit că legislaţia privind guvernanţa corporativă a fost aprobată prin jalonul 439 al PNRR, care a fost evaluat pozitiv de Comisia Europeană.
„La momentul acesta, există legislaţia necesară. Evident, acolo unde au fost numiri în trecut, care nu concordă nici cu legislaţia actuală, actualizată pe baza jalonului din PNRR, dar nici cu ceea ce recomandă Comisia sau ceea ce ne va transmite, trebuie reluate procedurile. Calea juridică probabil că va fi una care aparţine Guvernului, dar, prin ministerul de resort, prin Ministerul Energiei”, a adăugat el.
În opinia sa, este posibil să existe şi o „abordare mai bărbătească”, cum a fost cazul preşedintelui Consiliului de Administraţie al Metrorex, Mihai Barbu, care a anunţat că îşi dă demisia.
„Ieri am observat căm şi apreciez acest gest al domnului Barbu, dacă vreţi, nu ştiu, cred că aşa îl cheamă, de la Metrorex, care a spus: Îmi dau demisia pentru că nu vreau ca din cauza mea să se piardă bani de către România. E posibil să avem şi o astfel de abordare, dar dacă nu vor fi şi elemente din perspectivă juridică, să ajungem la obiectiv. Obiectivul se menţine. Această reformă va fi înfăptuită până la capăt cu toţii la masă, atenţie, în această coaliţie politică şi cu acest Guvern, sperăm cât mai repede”, a adăugat ministrul Câciu.
El a menţionat că România are şase luni la dispoziţie ca aceste numiri să fie făcute în concordanţă cu cerinţele Comisiei Europene.
Conform ministrului, în cazul mai multor companii din transporturi, cum ar fi la CNIR, această problemă a fost rezolvată prin retragerea persoanelor din conducere şi reluarea procedurilor. La fel şi în cazul companiilor din subordinea Secretariatului General al Guvernului.
„Acest lucru se poate întâmpla foarte simplu şi la Energie. (…) Sper că se vor rezolva şi în celelalte zone. Nu-mi fac griji din perspectiva asta. E vorba doar să ne asumăm că nu merge. Banii aceştia sunt ai României şi trebuie să stăm la aceeaşi masă, indiferent de carnetul de partid, indiferent de campania electorală, şi să înţelegem că nu putem sta să se termine campania electorală ca să luăm nişte măsuri. Dacă le vom lua, trebuie să le luăm în timp util. Această cerere de plată, readuc aminte că am depus-o de un an de zile, cred că se puteau lua măsuri şi în timpul acestui an”, a indicat Adrian Câciu.
Întrebat de ce nu au fost luate măsuri din luna iunie când a fost transmisă scrisoarea Comisiei Europene, Câciu a spus: „S-au luat măsuri la AMEPIP, după cum ştiţi, s-a schimbat conducerea şi a fost reluată procedura, iată şi la Transporturi, deci lucrurile evoluează”.
Comisia Europeană (CE) a aprobat marţi o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 dintre cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), elementul central al Programului NextGenerationEU. Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse şase jaloane, fiind vorba despre reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat, precum şi de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor. În acest context, Comisia Europeană propune suspendarea parţială a plăţii.