Câciu: România are nevoie de un plan de reducere a deficitului pe şapte ani. Cheltuielile de investiţii – foarte mari

02 10. 2024
deficit.t4r1a0d8pj-1000x600

El a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, dacă depunerea planului României de reducere a deficitului la Comisia Europeană ar putea să fie amânată până la sfârşitul lunii ianuarie 2025, scrie Agerpres.

„Eu cred că premierul României a fost destul de clar aseară, în interviul de la Digi, şi o să susţin şi eu această abordare, pentru că România are nevoie de un plan pe şapte ani, având în vedere că are cheltuieli de investiţii foarte mari, pe care nu cred că cineva din ţara asta îşi doreşte să le amâne sau, eu ştiu, să le anuleze, dacă vreţi. Probabil că există în zona politică această teamă de asumare. Acest plan pe şapte ani vine cu o serie de reforme pe care, de altfel, cum să vă spun, n-ar trebui să surprindă pe nimeni, ele sunt prinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este doar un calendar activ pentru ca acele reforme să fie realizate. Din ce ştiu şi din ceea ce se va întâmpla, sper să se întâmple, pentru că cred că suntem o coaliţie de oameni responsabili, până în 15 octombrie acest plan va fi pus pe masa coaliţiei, aprobat şi trimis la Comisie”, a afirmat Adrian Câciu.

Ministrul a punctat că „planul este unul generic, prima evaluare” care va fi transmisă Comisiei Europene, urmând să fie continuată de negocieri cu partea europeană.

„Este un plan, până la urmă, generic. Este prima evaluare pe care o trimitem, după care vor fi, evident, negocierile tehnice cu Comisia, care pot dura până în aprilie 2025, când va fi de fapt ultima ajustare din partea Comisiei cu privire la toate statele membre, pentru că sunt nişte termene pe care şi Comisia… Nu e România singura ţară care este într-o procedură de deficit excesiv şi atunci va fi un assessment făcut în ECOFIN, probabil că în luna aprilie, pentru că trebuie să se închidă deficitele ESA din toate ţările membre, care sunt comunicate undeva la finalul lunii martie”, a explicat Câciu.

El a punctat că acest plan de reducere a deficitului trebuie asumat în cadrul coaliţiei de guvernare.

„Şapte ani ne dorim, avem parteneri şi facem parte dintr-un guvern, suntem parte a unui guvern de a găsi soluţii, deci suntem parte a soluţiilor, toţi, şi trebuie să ne asumăm acest plan pe şapte ani. Noi, ca un oameni politici, trebuie să ne asumăm pentru această ţară împreună cu mediul de afaceri, mediul social că vom face aceste lucruri. De ce să fugim de oameni? E foarte simplu, avem această traiectorie pe şapte ani, asta înseamnă reforme şi investiţii, asta înseamnă o ţară peste şapte ani care arată cu totul altfel. Nu înţeleg această, mă rog, probabil că e din consultanţa politică a unora, această fugă de responsabilitate. Sper să nu avem această problemă”, a spus Câciu.

El a precizat că 15 octombrie este termenul pe care România l-ar avea pentru depunerea la Comisie a acestui plan şi a explicat că în cuprinsul său va fi prezentată strategia fiscal-bugetară privind reducerea deficitului, cu măsuri avute în vedere.

„Planul este generic, un plan de ajustare, în care se prezintă, evident, strategia fiscal-bugetar. Ca la strategia fiscal-bugetară, avem elementele de componenţă a măsurilor la modul general şi, evident, în detaliu, vor fi negociate cu Comisia, pentru că tu depui planul, după care intri în negocieri cu acest plan – nu e numai în România care intră în negocieri. Se depune un document de poziţie, acest plan, pe care se încep negocierile tehnice cu serviciile Comisiei. Reducerea deficitului va începe începând cu 1 ianuarie 2025, timp de şapte ani”, a mai afirmat Câciu.

Măsurile cele mai importante de consolidare fiscal-bugetară sunt cele de reducere a cheltuielilor nenecesare şi, totodată, de creştere a colectării veniturilor statului în continuare în baza digitalizării.

„Cele mai importante măsuri sincere de consolidare fiscal-bugetară, ca să fiu mai explicit, sunt cele care pun în prim-plan reducerea cheltuielilor, să spunem aşa, care nu sunt necesare. Trebuie continuată această reducere a cheltuielilor pe instituţiile care încă o dată vin şi suplimentează bugete pe cheltuielile nenecesare, axat pe ceea ce înseamnă marile servicii publice, care trebuie reformate în continuare şi trebuie să-şi crească calitatea. După cum vedeţi, sunt bugetate, spre deosebire de alţi ani, sunt bugetate la un nivel superior. Numai că încă avem de lucru la calitatea serviciilor publice, pe de o parte, şi, pe de altă parte, creşterea colectării veniturilor statului în continuare, acest demers de digitalizare a ANAF trebuie să-şi vadă, dacă vreţi, amprenta în realitate şi trebuie să vedem acolo nu 0,5 puncte procentuale cât am avut în primul semestru, din punctul meu de vedere de fost ministru de Finanţe, ci chiar 2 – 3 puncte procentuale anul viitor din venituri recuperate din digitalizare, dacă tot facem acest efort”, a mai declarat Câciu.