Uşurare pentru multinaţionale: dobânzile la creditele intragrup devin deductibile până la 3 milioane de euro pe an

IFRS 9, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018, impune un regim de provizionare a creditelor acordate, mult mai strict şi mult mai consistent decât până acum. Consistent din cauza faptului că împrumuturile vor fi provizionate de la acordare până la ultima dată de rambursare, în funcţie de riscul ataşat fiecăruia, risc ce nu va mai depinde ca până acum de întrâzieri sau nu la plata ratelor.

Anul trecut a fost adoptată OUG 79/2017, care a adus aşa numita revoluţie fiscală, care aduce modificări în speţa în cauză. Despre cum modifică noul Cod Fiscal regimul de provizionare şi impozitarea lui în sistemul bancar ne vorbesc în continuare specialiştii Ernest&Young.

„Deși OUG 79/2017 nu aduce modificări în legătură cu deductibilitatea provizioanelor, în mod normal ar trebui ca ajustările pentru deprecierea creditelor să fie în continuare deductibile. Totuși, o problemă de reglementare este generată de faptul ca Regulamentul 16/2012 privind clasificarea creditelor și plasamentelor, precum și determinarea și utilizarea ajustărilor prudențiale de valoare, a fost abrogat în februarie 2018. Considerăm că aceasta este o neconcordanță legislativă care ar trebui corectată cât mai curând, pentru a nu genera impedimente inclusiv de natură fiscală”, spune Andra Caşu, Partener Asistență Fiscală EY România.

În noile condiţii generate de revoluţia fiscală, dacă vorbim despre ajustări de depreciere referitoare la titluri, atunci acestea vor fi deductibile fiscal sau nu în funcție de anumite condiții (cum ar fi, în cazul titlurilor de participare, procentul de deținere și perioada deținerii respective). În concluzie, impactul asupra impozitului pe profit aferent anului 2017 ar trebui să fie în linie cu ceea ce s-a estimat deja – din punct de vedere strict fiscal.

O altă modificare importantă a Codului Fiscal şi care afectează bilanţurile instituţiilor de credit este deductibilitatea costurilor excedentare îndatorării, mai exact a dobânzilor la creditele contractate de băncile din România de la instituţiile-mamă din străinătate.

„Subliniem că, începând cu 1 ianuarie 2018, se aplică noi reguli privind deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării. Până la sfârșitul anului 2017, deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor de la entități asociate era limitată la o anumită rată a dobânzii, iar în cazul împrumuturilor pe termen lung, deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar erau condiționate de gradul de îndatorare al societății respective. Începând cu 1 ianuarie 2018 – conform OUG 79/2017 – deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării ce depășesc suma de 200.000 euro pe an este limitată la 10% din EBITDA ajustat pentru scopuri fiscale”, explică Andra Caşu.

Problema este că, de la caz la caz, cheltuielile deduse ar putea fi mai mici sau mai mari în urma implementării noii reguli. Momentan, OUG 79/2017, prin care au fost aduse aceste modificări, este în dezbatere în Parlament. „În forma propusă de Senat, pragurile menționate anterior au fost majorate la 3.000.000 euro (în loc de 200.000), respectiv 30% din EBITDA ajustat pentru scopuri fiscale (în loc de 10%). Rămâne de văzut în ce formă se vor concretiza aceste amendamente”, spune reprezentanta Ernst&Young.

Desigur, tot din punct de vedere fiscal, trebuie ținut cont și de regulile privind preturile de transfer. Acest aspect rămâne în continuare relevant pentru contribuabili și, de asemenea, pentru autoritățile fiscale în cadrul inspecțiilor pe care le fac în această perioadă.