Cadou otrăvit în noile măsuri fiscal bugetare. Pensiile a sute de mii de români vor fi mai mici: Impact total de până la 1 miliard de euro- Calcule Economica
Conturile de pensie a cel puțin 400-500.000 de lucrători din mai multe sectoare ale economiei vor fi afectate de măsurile fiscal bugetare gândite de coaliția de guvernare, dacă pachetul de legi lansat astăzi în dezbatere publică va fi adoptat. Conform calculelor Economica, bazate pe date oficiale, la nivel de sistem de pensii, minusul se va ridica la circa 1 miliard de euro, sumă care nu va mai ajunge către fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II).
Citește și: Noile impozite pentru microîntreprinderi. Proiect de lege la Ministerul Finanțelor
Concret, este vorba despre o prevedere care scutește de la plata contribuției către Pilonul II de pensie (sistem administrat privat unde contribuie obligatoriu toți angajații din România) lucrători din patru sectoare importante. Este vorba despre angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
” La cei peste 700 de mii de angajați din construcții și sectorul alimentar se adaugă acum, din păcate, înca aproximativ 200 de mii de angajati din sectorul IT care nu vor mai plăti, nici ei, contribuții la pilonul 2. Este regretabil faptul că, chiar dacă la nivel declarativ toată lumea vorbește de importanța educației financiare, astfel de măsuri dau un mesaj contrar, și anume că siguranța financiară de la bătrânețe merită a fi sacrficată pentru beneficii pe termen scurt. Din păcate, este un “cadou” care va fi achitat tot de angajați prin scăderea veniturilor lor la vârsta pensionării. Până la urmă este o formă de discriminare în sens negativ a acestor categorii profesionale „
Radu Crăciun, președinte Asociația pentru Pensii Administrate Privat (APAPR)
În total, arată calculele noastre, este vorba de peste 800.000 de angajați vizați de măsură, fără a pune la socoteală lucrătorii din domeniul agriculturii, unde munca sezonieră reprezintă un procent important și, prin urmare, contribuțiile la sistemul de pensii sunt inconstante, acolo unde nu sunt chiar 0.
” Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru
calculator, precum și cele care desfășoară activități în sectoarele construcții, agricultură şi în industria alimentară şi care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 2, 5 şi 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1) până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv, cu excepţia celor care au optat pentru plata cotei
datorate la fondul de pensii administrat privat potrivit art. 138^3 sau art. 138^4, după caz, din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.”, arată proiectul citat.
În termeni simpli, lucrătorii din domeniile amintite nu mai au calitatea de participant în sistemul de pensii administrate privat, așa cum este ea definită în legea 411/2004 privind sistemul de pensii administrate privat. Sunt participanți la Pilonul 2, conform legii amintite, toate persoanele care, în momentul lansării sistemului (2008) aveau vârsta de până în 35 de ani și contribuiau la sistemul public de pensii.
De asemenea, sunt vizați de noile prevederi și cei care urmează să se angajeze în domeniile amintite și sunt la primul loc de muncă.
” Persoanele în vârsta de pâna la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii.”, spune legea pensiilor administrate privat.
Menționăm că proiectul de act normativ lansat în debzatere prevede că cei care doresc să opteze pentru contribuția în sistemul de pensii private o pot face, însă trebuie subliniat că se încurajează sistarea contribuției, având în vedere că prevederile privind scutirea se aplică automat, în timp ce opțiunea de a contribui în continuare presupune un proces birocratic care ar trebui urmat de către salariat.
Ce câștigi pe o parte, dai pe alta atunci când ai mai multă nevoie. Sistemul de pensii private ar putea pierde în jur de 1 miliard de euro până în 2028. Cât pierde din pensie un angajat mediu din IT- Calcul Economica
Măsura pregătită de politicieni se vrea o compensație la ridicarea facilităților de care beneficiau lucrătorii din IT, construcții sau industria alimentară, mai precis reintroducerea impozitului pe venit (pentru IT doar celor cu salarii brute de peste 10.000 de lei) și a contribuției pentru sănătate. În realitate, măsura sistemul sistării contribuției către Pilonul II cu greu poate fi văzută ca o compensație.
Un calcul simplu, arată că un angajat cu un salariu brut de 10.000 de lei (reprezentativ pentru domeniul IT) ar primi în plus, din această scutire, circa 475 de lei brut (din 2024 cota de contribuție la Pilonul II crește de 3,75% la 4,75%), sumă care este purtătoare de impozite și alte contribuții. Pe de altă parte, în contul său de pensie privată nu va mai fi adăugată această sumă, oricum semnificativ mai mică decât cea rezultată din beneficiile oferite anterior.
Citește și: Cresc taxele pe alcool, bere fără alcool și suc cu zahăr adăugat
Apoi, spre deosebire de cei 475 de lei obținuți din neplata contribuției, banii care merg în Pilonul II sunt purtători de randament, deci se înmulțesc în timp. Deși în 2022 au avut primul an cu rezultate negative, administratorii din Pilonul II au avut, totuși, 14 ani cu randamente pozitive, an de an. Anul acesta, de exemplu, creșterea la jumătate de an este undeva spre 15%.
În același timp, dacă nu va contribui pe toată perioada prevăzută de lege, adică 5 ani, respectivul angajat va avea în contul de pensie cu 28.500 de lei mai puțin decât ar fi trebuit să aibă, fără a pune la socoteală randamentul. Dacă respectiva persoană se află la jumătatea stagiului de cotizare, iar randamentul obținut de fondul unde cotizează va fi similar cu media pe sistem din primii 15 ani de cotizat, atunci cei 28.500 de lei în minus vor echivala, la finalul stagiului de cotizare, cu circa 85.000 de lei brut, sau circa 700 de lei lunar, pentru un o perioadă de 10 ani în care ar încasa pensie.
La nivel de sistem, deficitul generat de sistarea contribuțiilor ar putea ajunge, conform calculelor noastre, la circa 1 miliard de euro, pentru toată perioada celor 5 ani. Fondurile de pensii sunt cei mai importanți investitori pe piața de capital din România și cel mai mare cumpărător de titluri de stat emise de Guvernul României.
Conform calculelor noastre, în IT, construcții și industria alimentară lucrează peste 800.000 de oameni. Dacă proporția celor care contribuie măcar parțial în sistemul pensiilor private se aplică și în cele 3 domenii, rezultă circa 400.000 de participanți cu contribuții lunare. Calculat la valoarea actuală a contribuției medii (250 de lei) ar rezulta un deficit de contribuții de circa 100 de milioane de lei pe lună. În toți cei 5 ani vizați de OUG rezultă o sumă de peste 5 miliarde de lei, sau circa 1 miliard de euro.