Portul Midia ar putea deveni un hub energetic care să lege resursele din Marea Caspică de consumatorii din Europa, în urma implementării unor proiecte de investiţii ale KMGI cu sprijinul noilor parteneri chinezi, dar şi a unor proiecte internaţionale precum Drumul Mătăsii sau oleoductul Constanţa – Trieste, susţin reprezentanţii companiei.
„Pentru anul viitor avem opt proiecte de investiţii pe care încercăm să le calificăm pentru a fi acceptate şi transformate în realitate. În acelaşi timp, avem preocupări şi de a participa şi la proiectul chinezesc Drumul Mătăsii”, a declarat Ioan Taus, director general al Midia Marine Terminal.
Cătălin Dumitru, senior vicepresident KMGI, a completat că toate aceste proiecte nu urmăresc decât dezvoltarea în vederea primirii pe viitor a unor cantităţi mai mari de ţiţei precum şi mărirea capacităţii de export.
Acesta a subliniat că parteneriatul cu chinezii de la CEFC va deschide calea către noi investiţii în filialele grupului. El a amintit că în decembrie anul trecut, acţionarul din Kazahstan a semnat un Shareholder Agreement, prin care 51% din acţiunile KMGI urmează să treacă în portofoliul partenerului din China.
„Urmează ca toată documentaţia trimisă către autorităţile române să fie validată. Se aşteaptă şi şedinţa CSAT. Acestea sunt procedurile pentru că activăm într-un domeniu strategic iar astfel de lucruri sunt analizate cu mare atenţie. După estimările noastre, la sfârşitul acestei veri – începutul toamnei, sperăm să venim cu o veste bună din acest punct de vedere. Nu există niciun motiv pentru care acest parteneriat să nu înainteze şi să se deschidă calea spre investiţii în filialele grupului. Managementul va fi acelaşi, nu s-a pus niciodată problema schimbării”, a mai spus Cătălin Dumitru.
Potrivit lui, pe lângă noi investiţii în fililalele europene ale grupului, parteneriatul cu CEFC oferă şi şansa participării la proiectul Drumul Mătăsii.
„Acest Drum al Matăsii este ca un tren în care mulţi încearcă să urce, dar rămân pe peron. Noi avem şansa de a urca, cu parteneriatul încheiat. Vom avea această oportunitate de a fi împreună cu un reprezentant al Chinei, cu capacităţi de finanţare dovedite şi în alte ţări din Europa. Vom avea oportunitatea să fim împreună şi să dezvoltăm pe viitor activitatea, fie plecând de la bazele actuale, investiţii în structurile existente ale grupului: rafinărie, petrochimie, reţele de distribuţie şi capacităţi de stocaj, sau, de ce nu, achiziţii ale altor structuri din România sau din ţările în care activăm deja prin filialele noastre”, a completat Dumitru.
În ceea ce priveşte proiectul oleoductului Constanţa – Trieste, care urma să treacă prin Serbia și Croația, acesta ar putea facilita transportul ţiţeiului caspic spre alte rafinării din ţară, dar şi către rafinării din ţări vecine precum Pancevo, din Serbia, potrivit directorului general al Midia Marine Terminal.
„Terminalul nostru de ţiţei are o capacitate nefolosită de vreo 11 milioane de tone an. Noi folosim din capacitatea de 16 milioane de tone, cam cinci milioane de tone. Problema va fi conectarea acestui terminal de ţinte de interes din Europa. S-ar putea să renască proiectul Pan-European Oil Pipeline (PEOP). Este un proiect de interes. Dacă se va realiza, ne vom conecta la el cu singuranţă. Să vedem dacă reuşim să ne conectăm de rafinăriile din apropiere, Pancevo, care ar putea fi aprovizionate prin acest terminal”, a detaliat Ioan Taus.
În prezent, cel mai mare proiect de transport internaţional de petrol este conducta Caspian Pipeline Consortuim, construită în 1992. Aceasta colectează şi transporta ţiţeiul din marile zăcăminte de petrol din vestul Kazahstanului, dar şi de la producători din Rusia, către portul Novorossiysk din Marea Neagră. Operatorul conductei, care transportă ţiţei din zona caspică la Marea Neagră, a anunţat că, până la finalul acestui an, va creşte capacitatea oleoductului. Aceasta se va dubla, şi va ajunge la 67 de milioane de tone pe an.