Calcul ipotetic: cu banii daţi pe subvenţia la căldură în doar doi ani, Primăria poate cumpăra centrale pentru toate apartamentele din Bucureşti
Serviciul de furnizare în regim centralizat a energiei termice asigură apa caldă şi căldura în peste 560.000 de apartamente din Bucureşti şi 4.900 de instituţii, la unul dintre cele mai mici preţuri din ţară.
Sistemul centralizat presupune producerea de apă fierbinte, în principal în cele patru mari centrale electrice de termoficare (CET) din Bucureşti (Vest, Sud, Progresu şi Grozăveşti) şi apoi transportul şi distribuţia acesteia prin reţelele de conducte ale Radet (954 km în reţeaua primară şi 2.9663 km în reţeaua secundară) până la punctele termice ale Radet şi apoi în apartamente.
Potrivit ultimelor date ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, costul total aprobat al energiei termice din Bucureşti este de 387 de lei/Gigacalorie. Însă preţul final plătit de populaţie este de doar 163 de lei/GCal. Diferenţa este acoperită de Primărie, printr-o subvenţie generalizată.
Strict ipotetic, pe baza unui calcul grosier, dacă această subvenţie nu ar mai fi acordată timp de doi ani, banii cheltuiţi de Primărie ar putea asigura montarea de centrale termice de apartament, pe gaze, în toate blocurile din Bucureşti. Iată de ce.
Potrivit datelor Radet, consumul de energie termică al unui apartament cu trei camere din Bucureşti este de 8,22 Gcal pe an. Subvenţia pentru o Gcal este de 224 de lei, deci, în doi ani, bugetul Primăriei oferă în total o subvenţie de aproape 3.700 de lei pentru acest apartament.
Cu aceşti bani, se poate achiziţiona o centrală termică pe gaze, de generaţie nouă, în condensaţie, care să poată fi montată în respectivul apartament, de o capacitate suficientă pentru a-i asigura confortul termic
Iată cîteva exemple, cu precizarea că am ales emag, cel mai mare retailer online din România, deci preţurile de mai jos sunt mai mari decât în cazul livrărilor angro. Centralele au o putere de 24 kW.
Centrala termica murala in condensare Ariston Cares Premium 24 EU. Preţ:2.550 lei
Centrala termica in condensare Ferroli DivaCondens F24D. Preţ: 2.549 lei
Centrala termica murala in condensare Immergas Victrix TERA 24/28 1 ErP. Preţ: 2.750 lei
Acestea sunt doar exemple, dintr-o listă care poate fi mai lungă, care arată că preţul unei centrale de apartament a ajuns mai mic decât subvenţia plătită de Primărie în doar doi ani. Calculele pot fi făcute şi pentru celelalte tipuri de apartamente. La două camere de exemplu, care au nevoie, potrivit Radet, de 6,12 Gcal pe an, subvenţia este de 2.740 de lei în cei doi ani. La patru camere, unde necesarul este de 10,52 Gcal pe an, subvenţia în cei doi ani ar fi de circa 4.700 de lei, bani de care se poate cumpăra o centrală cu o putere mai mare, de 30 kW.
Acesta este doar costul centralei, nu şi cel al montajului şi înlocuirii reţelei de distribuţie al gazului din condominiu.
Demersul acestui articol nu este însă cel al abandonării sistemului centralizat din Bucureşti-ar fi oricum imposibil dintr-o dată, în condiţiile în care reţeaua de distribuţie a gazelor nu ar putea face faţă. Teoretic, în condiţii de eficienţă (producţie de energie electrică şi termică în condiţii de înaltă eficienţă, adecvarea consumului, reabilitarea conductelor, etc.) sistemul centralizat este de preferat în marile aglomerări urbane.
Radet a arătat, în trecut, pe baza calculelor proprii, că este mai ieftin pentru populaţie să plătească energia termică subvenţionată decât gazul pentru centrala de apartament. Diferenţa ar fi de 1.400 de lei pentru un apartament de trei camere.
Citeşte şi:
Subvenţia pentru RADET creşte brusc cu 73%. Facturile mici la întreţinere ale populaţiei consumă de fapt 830 de milioane de lei din bugetul Bucureştiului, doar în 2018
Subvenţia ar putea creşte acum…
Calculul arată cât de mare este însă costul real al energiei termice livrate în Bucureşti în condiţiile actuale. Care este posibil să mai crească: ELCEN a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o majorare a preţului de producţie al gigacaloriei cu aproximativ 10%. „Preţul gazului a crescut, deci în consecinţă se actualizează preţul gigacaloriei. Am solicitat ANRE actualizarea acestui preţ şi, în momentul în care vom avea aprobat acest tarif de la Autoritate, e opţiunea Primăriei Municipiului Bucureşti de a acoperi subvenţia. Noi estimăm o creştere a preţului gigacaloriei undeva în jur 10%. Dacă ANRE aprobă actualizarea, tariful gigacaloriei ar putea creşte chiar şi din această lună”, a declarat Claudiu Creţu, administratorul special al Elcen, societatea care administrează cele 4 CET-uri din Bucureşti.
…dar ar putea dispărea la anul
Primăria Bucureştiului subvenţionează şi în acest an toţi consumatorii, în condiţiile în care anul trecut trebuia să stopeze această practică, dar autorităţile centrale au preferat să amâne decizia până anul viitor.
Guvernul a amânat până la 1 aprilie 2019, intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, care ar fi trebuit să fie aplicată de la 1 aprilie 2018 și prin care este modificat radical sistemul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor. Când va intra în vigoare noua lege, subvenţia la încălzire, acordată de autorităţile locale, de care beneficiază acum toată lumea, va trebui acordată individual, fiecărui beneficiar. Iar fiecare consumator trebuie să aibă contract cu furnizorul de energie termică. Lucru care acum nu se întâmplă în general, contractele fiind încheiate între furnizorul de energie termică (RADET, în cazul Bucureştiului), şi asociaţiile de proprietari/locatari.
Aşadar, de la 1 aprilie, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor, în cazul în care filosofia acelei legi se păstrează.