Românii au din ce în ce mai puțini bani în conturile de pensie privată, deși au contribuit mai mult și în număr mai mare. Arătam această evoluție deloc îmbucurătoare într-o analiză Economica de săptămâna trecută, amintind că războiul din Ucraina este o cauză a scăderilor din ultimele luni, fără să fie singura cauză.
Este cât se poate de probabil ca perioada cu randamente negative să se întindă pe un interval mai mare decât ne așteptam, în contextul în care în care situația economică internațională este una foarte proastă, motiv pentru care performanța obținută de administratorul de fond unde ai fost alocat aleatoriu (peste 95% dintre români nu și-au exercitat dreptul de a își alege fondul privat unde merge o parte din contribuția pentru pensie, deci au fost repartizați automat) să facă diferența. Legea permite oricărui contributor să își schimbe fondul unde este alocat, iar aceasta este o idee bună, dacă observi că administatorul tău a fost mai slab decât alții. Iar datele acumulate în cei 14 ani de existență a sistemului arată că diferențele între fonduri sunt semnificative.
AICI despre ce poți face pentru a solicita schimbarea fondului unde ai fost alocat
AICI afli la ce fond de pensii ai fost alocat
AICI vezi ce randamente a obținut administratorul fondului unde ai fost alocat
Amintim că, în acest moment, 3,75% din salariile brute ale tuturor angajaților care în momentul lansării sistemului (2008) aveau mai puțin de 35 de ani merg către un fond de pensii administrat privat. Procentul va crește la 4,75%, așa cum România s-a angajat în cadrul PNRR. În total, la finalul lunii martie a acestui an, peste 7,85 de milioane de oameni cotizau la unul dintre cele 7 fonduri de pensii administrate.
Așa cum arătam mai sus, trecem printr-o perioadă în care performanța obținută de administratori din plasamente este nagativă, motiv pentru care valoarea activului net al participanților, adică banii adunați în cont, scade. Principala cauză a acestor scăderi este, de la începutului acestui an, deterioarea cotațiilor la care titlurile de stat sunt tranzacționate, pe fondul creșterii inflației. Amintim că peste 64% din activele fondurilor de pensii sunt în titluri de stat. Perioade de scădere au mai existat, însă așa cum arată acum situația internațională este posibil ca intervalul să fie unul mai lung de această dată și să fie afectate semnificativ și cotațiilor acțiunilor listate (25% din portofoliul fondurilor), nu numai cele ale titlurilor de stat. Este probabil să avem o lungă perioadă cu randamente foarte mici sau negative și, în orice caz, sub nivelul inflației. În aceste condiții, o analiză a performanței fondului unde ai fost alocat comparativ cu celalalte fonduri poate reduce măcar din pierderi, pe viitor. Menționăm că este foarte puțin probabil ca fondurile cu performanțe foarte slabe( care sunt și cele cu clienți mai puțini și chiar cu cotizații medii mai mici) să recupereze din decalaje, chiar dimpotrivă. Pe baza datelor publicate de Asociația pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR), Economica îți arată care era, la finalul lui 2021, activul mediu net la fiecare dintre cele 7 fonduri, sau cât avea în medie un cotizant, la 14 ani de la înființarea sistemului.
BCR- 12.100 lei
AZT Viitorul Tău- 16.500 lei
NN- 20.600 lei
ARIPI- 13.800 lei
VITAL- 13.300 lei
BRD- 9.900 lei
Metropolitan Life- 16.000 lei
Se poate observa că între cel mai performant fond (NN) și cel mai slab (BRD) este o diferență mai mare decât de la simplu la dublu și că, în general, există diferențe mari între fonduri. În sume absolute, discutăm deja de o diferență de peste 10.000 de lei între cel mai performant și cel mai slab fond și de 4000 până la 8.500 de lei între ceilalți jucători și cel mai performant fond. Pentru majoritatea celor din sistem, care vor începe să iasă la pensie abia peste încă 14-15 ani, aceste diferențe se vor accentua. Pe un calcul rudimentar, dacă performanța sistemului se va menține cea de până acum, în jurul anului 2030 diferențele între cel mai bun și cel mai slab fond vor ajunge în marja 25.000-30.000 de lei, ceea ce va însemna, probabil, o valoare apropiată de cea a activului mediu din acel moment. Altfel spus, o pensie la jumătate față de ce s-ar fi putut obține. În aceste condiții, mutarea către un fond mai performant chiar și acum, la 14 ani de la înființarea sistemului, poate aduce beneficii semnificative.
De menționat este și că, până în momentul în care ajungi efectiv să încasezi activul( fie pe baza împlinirii vârstei de pensionare, fie pentru invaliditate sau ca moștenitor al unui contributor decedat) suma afișată ca activ net este una orientativă. Aceasta pentru că legea garantează doar contribuția participantului din care se scad comisioanele, nu și randamentele adăugate de administrator. În cel mai negru scenariu posibil, deci, în care performanțele administratorului rămân negative pe termen lung și macină plusul acumulat până acum, vei retrage doar ce ai contribuit. Economica a calculat și cât este în acest moment suma garantată, pe care administratorii (sau, în ultimă instanță, Fondul de Garantare a Drepturilor în Sistemul de Pensii Private) vor trebui să o plătească în cel mai rău caz. Datele sunt tot pentru finalul anului trecut :
BCR- 9.500 lei
AZT Viitorul Tău- 12.400 lei
NN- 15.000 lei
ARIPI- 10.300 lei
VITAL- 10.00 lei
BRD- 8.000 lei
Metropolitan Life- 12.000 lei
Așa cum arătam mai sus, diferența dintre activul mediu net raportat și suma garantată reprezintă plusul adus de administratori din investiții până la finalul anului 2021 și comisioanele pe care ei le-au încasat.