Pensia privată cu contribuție obligatorie (Pilonul II) va avea o pondere de cel puțin o treime și cel mult o jumătate din pensia totală a unui participant la sistem cu un stagiu de 35 de ani, între 2019 și 2054, arată o estimare a analistului Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România. Potrivit acestuia, ca ponderea în ultimul salariu încasat, pensia privată va cântări între 13,5% și aproape 22%.
Diferențele între scenariul cel optimist și scenariul pesimist sunt semnificative, având în vedere că totul depinde, după părerea analiștilor și administratorilor de pensii prezenți la evenimentul de aniversare a 15 ani de la lansarea sistemului, de felul în care statul va alege să respecte calendarul de majorare a contribuției către fondurile private. Amintim că un procent mai mare care merge către fondurile administrate privat înseamnă un procent mai mici al contribuției către fondul public.
În condițiile în care fondul public de pensii are un deficit istoric, decidenții s-ar putea să nu fie atât de deschiși spre majorarea contribuției către Pilonul II. De altfel, niciunul dintre Guvernele care au condus România în cei 15 ani de la lansarea sistemului de pensii private nu a respectat calendarul inițial privind majorarea contribuției. Din acest motiv, la 15 ani de la lansare contribuție este de doar 3,75%, deși trebuia deja să ajungă la maximul de 6%, prevăzuți în planurile inițiale. Pe de altă parte, ca urmare a faptului că ne-am angajat în acest sens în cadrul PNRR, a fost deja adoptat actul normativ care prevede creșterea contribuției la 4,75% din salariul brut, din 2024.
Codîrlașu ia în calcul trei scenarii. În primul scenariu, contribuția rămâne la 3,75%, caz în care pensionarul din 2054, cu un stagiu de 35 de ani de cotizare, va avea o pensie în care partea de Pilon II va cântări aproximativ 33,5%, pentru o perioadă de plată de 16 ani și 3 luni. În al doilea scenariu, contribuția crește la 5,1%, caz în care ponderea pensiei private urcă la peste 42%. În scenariul optimist, în care contribuția ajunge la 6%, pensie privată va însemna peste 47% din pensia totală și aproape 22% din ultimul salariu.
La nivelul primelor șase luni din 2023, pensia medie plătită de administratori, a fost de aproximativ 17.500 de lei, sumă pe care, dacă am raporta-o la perioada de 16 ani și 3 luni de plată luată în calcul și în prezentarea analistului CFA, ar însemna aproximativ 90 de lei pe lună. De menționat că sistemul se află acum abia la jumătatea unui ciclu complet, iar participanții au maximum 15 ani de cotizat, nici jumătate din perioada de 35 de ani luată în calcul de analistul amintit.
Cât avem în conturile de pensie privată și cât am fi putut avea. Administratorii spun că banii din conturi se dublează în următorii cinci ani
La jumătatea unui ciclu complet, în sistemul de pensii administrate privat contul mediu al românilor care au contribuit lună de lună, de la începutul sistemul, în 2008, este de 48.000 de lei. Dacă s-ar fi respectat calendarul de majorare a contribuției, apreciază Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensii Administrate Privat (APAPR), contul mediu ar fi fost de 65.000 de lei.
Precizăm că ponderea celor care au înregistrat contribuții lună de lună, de la începutul sistemului este evident minoritară. Datele raportate lunar arată că doar în jur de jumătate din participanți au contribuții în intervalul de referință, după cum scria Economica.
Drept urmare, contul mediu la nivelul întregului sistem este de sub 14.000 de lei, în acest moment. În 2023, fondurile de pensii au avut o evoluție excelentă, randamentele depășind chiar și inflația, în ciuda faptului că a fost un an cu creșteri record ale prețurilor.
De altfel, președintele APAPR estimează că în următorii cinci ani, fondurile de pensii își vor dubla activele, până la 50 de miliarde de euro, față de circa 20 de milarde de euro cât au în prezent.