Călin Costinaș, Profi: Lucrăm cu producători care au așteptat un an documente pentru a putea produce o cantitate mică de brânză tradițională

„Timp de șase luni, colega noastră s-a dus să încerce să convingă autoritățile locale să permită producătorilor care puteau vinde doar în piețe să vândă și în magazine. Ni s-a spus că nu au voie (în magazine n.red.), că au voie doar în piață. De ce? Dacă eu le iau marfa de la ei de la poartă, o duc cu transport frig într-un depozit cu condiții mult mai bune decât cele oferite de o piață, este un risc mai mare sau mai mic? Toată lumea a înțeles că este un risc mai mic, dar legislația nu permite. Vă asigur că toți ceilalți jucători în această piață sunt deschiși la tipul acesta de proiecte, dar sunt mult prea dificile. Haide să facem acest lucru mai simplu, pentru oameni”, a povestit Călin Costinaș, deputy CEO al retailerului Profi, într-o discuție din cadrul Forum de Bun și Bine, un eveniment CSR organizat de Profi pentru organizațiile de profil,  producători locali și autorități.

Problema este legată în principal  de interpretarea discreționară a legislația aplicabile producătorilor cu unități mici de producție privind condițiile de autorizare, respectiv înregistrare sanitar-veterinară. În plus, apar probleme și din aplicarea legii privind măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol (70/2018).

Mai exact, potrivit legii, acești producători autorizați să vândă în piețe nu pot vinde prin intermediari, în cazul de față un lanț de magazine. Aceasta pentru că au nevoie de un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol – documentul utilizat de persoana fizică care deţine atestat de producător, precum şi de soţul/soţia, rudele/afinii până la gradul II care locuiesc şi se gospodăresc împreună, după caz, pentru exercitarea actului de comerţ cu ridicata sau comerţ cu amănuntul al produselor agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie.

ANSVSA spune însă că deja s-au făcut pași în sensul remedierii acestor situații.

„Am început să aplicăm principiile flexibilității prevăzute de regulamentele Uniunii Europene care guvernează punerea pe piata a produselor alimentare și controalelor în domeniul siguranței alimentare, respectiv Regulamentul 852/ 2004 privind igiena produselor alimentare și  Regulamentul 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală. De asemenea, am luat măsuri pentru uniformizarea interpretării la nivel național privind condițiile de autorizare respectiv înregistrare sanitar veterinara a unităților de producție de capacitate mică, în sensul aplicării principiilor de flexibilitate. În plus, am preluat efortul financiar generat de efectuarea de analize în laboratoarele sanitar veterinare de stat, necesare în cadrul certificării salubrității produselor înainte de a fi puse pe piață”, a explicat Ioan Oleleu, vicepreședinte ANSVSA.

Speriați de controale

Potrivit lui Costinaș, o altă problemă cu care echipa companiei se confruntă în încercarea de a atrage mici producători locali constă în reticența acestora de a fi vizibili, crezând că astfel atrag atenția autorităților de supraveghere și control.

„Din 200 de partaneri din județul Sibiu pe care Profi a vrut să îi înroleze (în programul său „Raftul cu Bunătăți Locale” – n.red.) cred că 60-70% au refuzat să fie vizibili din teamă că dacă devin vizibili au amenzi, au interziceri de produs. Noi vrem să îi ajutăm. Este un colac de care ei au nevoie încă câțiva ani de zile”.

În plus, mai explică Costinaș, sunt încă producători care nu se descurcă în mediul digital.

„Sunt producători de la care luăm comenzile telefonic pentru că nu au email nu au calculator, iar dacă noi încercăm să îi ducem dintr-o dată a nivelul doi îi speriem și reununță. Sunt producători care au stat un an de zile pentru documente pentru a putea produce o mică cantitate de brânză tradițională. Degeaba vorbim despre nivelul doi, care este digitalizarea insituțiilor, producătorii mici nu au acces, cel puțin deocamdată. Trebuie mai întâi să mergem cu reglementări foarte simple pentru ca acești mici producători au produsele cele mai tradiționale. Deja când ajungem la produsele de origine controlată, produs montan este un alt nivel”, mai spune managerul Profi.

„Ne trebuie o legislație mai clară pentru a evita situațiile ca unii funcționari din anumite județe nu vor să își asume unele responsabilități pentru că nu scrie precis în lege. De fapt, și apropo de legislația stufoasă, așa crește birocrația. Pentru că nu ai curajul să îți asumi o responsabilitate instituțională la nivel local ca să rezolvi problemă, ceri mai sus să fii acoperit de hârtii și atunci ministerul mai propune o legislație, se duce în Parlamentul unde fiecare vrea să își lase amprenta și ne trezim cu legi stufoase”, a menționat și europarlamentarul Dacian Cioloș.

Pe de altă parte însă, autoritățile spun că trebuie să asigure securitatea alimentară, acesta fiind principalul motiv pentru care există atâtea cerințe birocratice.

„Producătorii trebuie să respecte anumite condiții de securitate alimentară pentru că, indiferent cât am relaxa legislația, noi ca autoritate trebuie să garantăm și siguranța acestor produse. Am legiferat și vom continua să modificăm legislația astfel ca mica producție pe toate palierele să poată ajunge pe rafturile magazinelor pentru  a susține acest mediu care are un potențial destul de mare la nivel național”, a spus Ioan Oleleu, vicepreședinte ANSVSA.

Birocrația și forța de muncă, principalele probleme ale micilor producători locali

„‘Dacă mă supără ceva în țara asta este documentația. Sunt foarte multe acte pe care trebuie să le ai și să aștepți după ele”, a povestit pentru Economica, Nina Rus din Bistrița. Din martie 2023, familia ei vinde în magazinele  Profi din Cluj, sub brandul Rin – Bunătățile lu’ Nina, o serie de preperate din pește, unele chiar rețete proprii pe care le realizează cu materie primă din propria păstrăvărie. Rus este la prima generație de antreprenori și a dezvoltat în localitatea Romuli un business integrat, cu păstrăvărie, pensiune agroturistică cu restaurant și producție de preparate din pește – nouă în momentul de față. În 2022, compania sa a raportat afaceri de aproximativ 3,4 milioane de lei, iar antreprenoarea spune că business-ul crește în continuare.

„Avem un centru integrat de acvacultură – două păstrăvării de reproducție și creștere. Avem destul de mare capacitatea dar nu mă gândesc să ajung la industrial, vreau să mă mențin la calitatea aceasta. Cu Profi aș putea susține extinderea colaborării (prin programul Raftul cu Bunătăți Locale – n.red.) pentru încă 10 magazine, dar mai mult nu, pentru că vreau să mențin aceeași calitate. Avem și pensiune și restaurant și un magazin online prin care vindem din octombrie până în martie pentru că produsele sunt perisabile și necesită anumite condiții de temperatură”, mai spune Rus care vrea să-și atesteze unul dintre preparate.

Dacă Rus a ridicat problema birocrației, familia Lihat din Roștior, Bistrița Năsăud, a simțit acut lipsa forței de muncă, dar și slaba dedicare a personalului. „Am avut trei magazine de prezentare pe care a trebuit să le închidem. Acum vindem în week-enduri la târguri și în trei magazine Profi din județ. Producem și vindem  în jur de 300 de kilograme de mezeluri pe săptămână, din care aproximativ jumătate ajung pe rafturile Profi”, ne-a povestit Ioana Lihat care ;i-a dezvoltat afacerea prin programul StartUpNation.

De unde vine marfa Profi

Din datele retailerului, peste 94% din sortiment este achiziționat din țară și mai mult de 96% dintre partenerii de afaceri ai rețelei sunt din România: producători și furnizori de alimente, firme de construcții și transport, furnizori de servicii. Compania a dezvoltat din 2022 și programul Raftul cu Bunătăți Locale prin care sunt puse la vânzare, în cantități limitate și doar în magazine selectate, anumite produse românești, pe ideea de a permite producătorilor să își păstreze modul de preparare și calitatea, fără a insista pe cantitate.

Accentul este pus pe prospețimea și producția artizanală specifică fiecărei localități sau zone în care apar produse pe Raftul cu Bunătăți Locale

În momentul de față, există „Raftul cu Bunătăți locale” în șase județe, printre care Cluj, Alba, Dâmbovița, Bistrița-Năsăud sau Suceava.

Cu sediul la Timișoara, Profi, deținut de fondul de investiții Mid Europa Partners, operează peste 1650 de magazine integrate și Partener, în mai bine de 830 de localități.

Retailerul este cel mai mare angajator privat, cu peste 28.000 de salariați.