Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Contestaţia acestuia a fost respinsă

Judecătoria Sectorului 1 a respins joi, ca neîntemeiată, plângerea depusă de Călin Georgescu împotriva măsurii controlului judiciar, în dosarul în care este cercetat penal pentru şase infracţiuni, printre care instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, scrie Agerpres.

„În temeiul art. 213 alin. (1) C. proc. pen., respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de inculpatul Georgescu Călin împotriva ordonanţei nr. 2226/221/P/2023/d1 din data de 26.02.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de luare a măsurii preventive a controlului judiciar. În temeiul art. 275 alin.(2) Cpp obligă pe inculpatul Georgescu Călin la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidenţiale, a fost pus miercurea trecută sub control judiciar de procurorii de la Parchetul General pe o perioadă de 60 de zile, el având mai multe interdicţii, printre care să părăsească ţara fără încuviinţarea autorităţilor judiciare, şi nu are voie să posteze pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

Georgescu este urmărit penal pentru săvârşirea a şase infracţiuni, cea mai gravă fiind cea de instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată.

Georgescu este acuzat că a pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale.

De asemenea, Călin Georgescu pierde procesul la CEDO, în care ceruse reluarea turului doi al alegerilor prezidenţiale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins joi cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului doi al alegerilor prezidenţiale.

„În decizia sa, pronunţată astăzi, în cauza Călin Georgescu vs. România (cererea nr. 37327/24), într-o formaţiune de Comitet compusă din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă. Cauza privea anularea de către Curtea Constituţională a României a alegerilor prezidenţiale din 2024 în care domnul Georgescu a fost candidat. Curtea a constatat, în special că, dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile preşedintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a ‘corpului legislativ’ al Statului pârât, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, ‘corp legislativ’ cu privire la care este garantat dreptul la alegeri libere. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în aceasta privinţă”, se arată într-un comunicat al CEDO.

De asemenea, Curtea a stabilit că România nu are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un proces echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire şi asociere) şi 13 (dreptul la un recurs efectiv).

Conform CEDO, la 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale în România, al doilea tur de scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024.

Călin Georgescu a fost candidat şi s-a calificat pentru al doilea tur de scrutin.

La 6 decembrie 2024, printr-o hotărâre pronunţată în unanimitate, Curtea Constituţională a României a anulat întregul proces electoral, în temeiul articolului 146 f) din Constituţia României. În baza acestui articol, CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României.

În baza informaţiilor prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care se referă la încercările actorilor statali şi non-statali de a influenţa alegerile, CCR a constatat că procesul electoral a fost viciat de la început. Neregulile descoperite au distorsionat caracterul liber al votului cetăţenilor, au afectat echitatea şi transparenţa campaniei electorale şi au încălcat normele privind finanţarea acesteia.

Curtea Constituţională a dispus ca alegerile să fie reorganizate de la început de către Guvern la o dată ulterioară. Această decizie a fost definitivă. România a fixat între timp o nouă dată pentru primul tur al alegerilor: 4 mai 2025.

Călin Georgescu a depus o cerere la CEDO la data de 16 decembrie 2024 şi, invocând articolul 3 al Protocolului nr.1 la Convenţie (dreptul la alegeri libere), s-a plâns că anularea întregului proces electoral de către CCR s-a bazat pe acuzaţii nefondate, iar decizia a fost nelegală şi disproporţionată.

De asemenea, invocând articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) şi 13 (dreptul la un recurs efectiv) ale Convenţiei, Călin Georgescu s-a plâns că decizia a fost adoptată în mod netransparent şi că nu a beneficiat de niciun recurs împotriva acesteia.

În final, învocând articolele 10 (libertatea de exprimare) şi 11 (libertatea de reunire şi asociere), Georgescu a susţinut că această decizie a fost rezultatul unei ingerinţe politice a „partidului la guvernare”, însărcinat cu procesul electoral şi că a subminat libertatea de a participa la procesul democratic.

Pe 21 ianuarie, CEDO a repins cererea de măsuri provizorii pe care Georgescu le solicitase.

În motivarea deciziei adoptate joi, CEDO a reiterat că obligaţiile impuse statelor contractante prin articolul 3 din Protocolul nr. 1, potrivit căruia statele membre se angajează „să organizeze (…) alegeri libere (…) în condiţii care să asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”, nu se aplică în mod normal alegerii unui şef de stat, cu excepţia cazului în care s-a stabilit, în lumina structurii constituţionale a statului în cauză, că şeful de stat are astfel de atribuţii încât să poată fi considerat ca făcând parte din „corpul legislativ” – o constatare pe care Curtea nu a făcut-o niciodată până în prezent în vreo cauză anterioară.

Curtea a observat că articolul 61(1) din Constituţia României, care stabileşte separarea puterilor, prevede că Parlamentul este singura autoritate legislativă din ţară. De asemenea, chiar dacă preşedintele este învestit cu anumite atribuţii care pot fi înţelese, într-o măsură limitată, ca o interacţiune instituţională cu corpul legislativ, el nu face parte din acesta.

Curtea consideră asemenea prerogative ale preşedintelui – cum ar fi semnarea legilor adoptate de Parlament sau amânarea temporară a promulgării acestora, în condiţii strict limitate – ca fiind accesorii puterii legislative a Parlamentului şi nu ca atribuţii care ţin de actul propriu-zis de legiferare. CEDO estimează că aceste atribuţii trebuie să fie considerate ca fiind necesare şi strict limitate pentru sistemul inter-instituţional de „control şi echilibru”, care este comun majorităţii democraţiilor europene.

„În absenţa oricărui indiciu ca preşedintele este o parte a corpului legislativ din România, în înţelesul articolului 3 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, Curtea respinge această parte a cererii ca incompatibilă ‘ratione materiae’ cu dispoziţiile Convenţiei”, mai spune CEDO.

Pe de altă parte, dreptul în cauză – acela de a candida în alegeri – este un drept politic care nu priveşte „drepturi şi obligaţii cu caracter civil” şi nici vreo decizie privind o „acuzaţie în materie penală”, în înţelesul articolului 6. Prin urmare, acest articol nu este aplicabil în prezenta cauză.

„Curtea constată că domnul Georgescu nu a invocat niciun argument de fapt sau de drept în sprijinul celor susţinute că a existat o ‘ingerinţa politică’ în procesul electoral. Ea respinge aşadar această parte a cererii ca vădit neîntemeiată”, afirmă CEDO.