Călin Popescu Tăriceanu, ales în această săptămână preşedinte al Senatului

‘Voi fi un preşedinte implicat. Nu voi asista pasiv la ceea ce se întâmplă în societatea românească şi pe scena politică românească. Văd rolul Senatului nu numai acela de for legislativ, ci mai ales de important for de dezbatere publică şi de garant al democraţiei şi statului de drept. Voi continua să lupt să promovez valorile în care cred şi pentru care am militat de când am intrat în politică, valorile drepturilor şi libertăţilor individuale. Voi milita pentru cele patru libertăţi fundamentale pe baza cărora s-a construit Uniunea Europeană. Voi milita pentru o societate bazată pe modelul social european. Vreau să ajungem să trăim într-o ţară normală, o ţară care nu mai este divizată şi o ţară care nu mai este măcinată de conflicte, aşa cum s-a întâmplat în ultima perioadă. Trebuie să avem şi curajul şi dorinţa de a colabora pe anumite teme majore. Întotdeauna voi pune mai presus de orice interesul naţional’, a susţinut Tăriceanu, de la Tribuna Senatului, după ce a fost validat în funcţie cu 95 de voturi pentru şi 60 împotrivă.

De asemenea, senatorii au adoptat şi înfiinţarea a două noi comisii, respectiv Comisia pentru transporturi şi energie şi Comisia pentru mediu.

*În plan legislativ, plenul Senatului a adoptat inţiativa legislativă privind regimul străinilor în România, principala facilitate vizând echivalarea cu vizele naţionale române de scurtă şedere a anumitor documente eliberate de statele Schengen (vizele uniforme, vizele de lungă şedere şi celelalte permise de şedere).

Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.109/2013 pentru completarea OUG nr.194/2002 privind regimul străinilor în România prevede anumite facilităţi pentru străinii titulari ai unor permise de şedere pe termen lung eliberate de statele membre ale UE, în principal în sensul exonerării acestora de obligativitatea deţinerii unor vize de scurtă şedere în România, se arată în expunerea de motive la propunerea legislativă în cauză.

În Raportul comun de admitere al comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi juridică se precizează că proiectul de lege în cauză are ca obiect de reglementare adoptarea stringentă a tuturor măsurilor adecvate menite să asigure premise pentru creşterea economică a României având în vedere potenţialul turistic, investiţional, al mediului de afaceri, al celui universitar şi juridic din România.

‘Acestea pot fi valorificate în plan economic prin atragerea turiştilor, investitorilor, oamenilor de afaceri, cercetătorilor şi studenţilor străini, ţinând cont de numeroasele solicitări de facilitare a regimului de vize, cu precădere pentru oamenii de afaceri, formulate în ultimul timp la nivel bilateral’, se menţionează în raport.

*Senatorii au adoptat şi un proiect de lege privind procesul de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Mai exact, este vorba despre proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene.

‘Prin lege au fost instituite o serie de termene în interiorul cărora comisiile locale de fond funciar, comisiile locale de inventariere a terenurilor şi instituţiile cu responsabilităţi în procesul de restituire au obligaţia să desfăşoare anumite activităţi, de modul în care sunt realizate aceste acţiuni depinzând îndeplinirea obiectivelor din etapele ulterioare. Demersurile legale pentru finalizarea procesului de restituire au întâmpinat dificultăţi, dintr-o serie de cauze, astfel încât se impune adoptarea de urgenţă a acestui act normativ, prin care anumite termene din Legea nr. 165/2013 să fie prelungite’, se arată în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Astfel, proiectul prevede instituirea unui termen de 180 de zile în care comisiile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 165/2013 să finalizeze situaţia terenurilor agricole şi forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii administrative-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativă-teritorială.

‘(Proiectul mai prevede n.r.) prorogarea, în mod corespunzător, a termenului prevăzut la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, în care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va realiza, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, situaţia comparativă a cererilor şi disponibilului de teren precum şi a termenului prevăzut la art. 20 alin. (4), în care trebuie identificate toate imobilele care vor face parte din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, administrat de Agenţia Domeniilor Statului. Prorogarea termenului prevăzut la art. II din OUG nr. 71/2013, având în vedere multitudinea de dosare nepredate de casele de asigurări de sănătate către ANAF, în vederea administrării contribuţiilor de asigurări de sănătate datorate de persoanele fizice prevăzute de titlul IX din Codul fiscal, precum şi riscul prescrierii debitelor aferente anului fiscal 2008 pentru care nu au fost emise alte titluri de creanţă’, se mai arată în raport.

*Un alt proiect legislativ adoptat de Camera Superioară a Parlamentului prevede scoaterea din rezervele de stat a unor cantităţi de carburanţi pentru Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi pentru autorităţile administraţiei publice locale afectate de viscol la începutul acestui an.

Respectivele cantităţi de carburanţi vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, precum şi sub formă de ajutor umanitar intern, autorităţilor administraţiei publice locale care au fost afectate în perioada ianuarie-februarie 2014 de cod galben, portocaliu sau roşu de viscol.

Proiectul prevede acordarea a 325 tone de carburanţi către MAI şi MApN. Din cele 325 tone, 261 ar merge către MAI şi restul către MApN.

*În această săptămână, Senatul a adoptat tacit o propunere legislativă privind aplicarea stemei pe drapelul ţării.

Este vorba despre propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.102 din 21 septembrie 1992 referitoare la stema ţării şi sigiliul statului.

‘Prin iniţiativa legislativă se doreşte reconsiderarea simbolurilor naţionale: drapel şi stemă; aplicarea stemei pe drapel, completarea stemei cu toate elementele heraldice specifice tradiţiei poporului român, reîncoronarea acvilei de pe stema României. Încoronarea acvilei mari, ce ţine scutul, cu coroana de oţel a României repune în drepturi tradiţia heraldică din 1921, ce marca suveranitatea României Mari’, se arată în raportul suplimentar de admitere al Comisiei pentru apărare.

Senatul este prima cameră sesizată în acest caz, iar iniţiatori sunt mai mulţi deputaţi şi senatori.