‘Am avut două proiecte importante în jurul cărora şi românii, dar şi clasa politică au reuşit să se mobilizeze, mă refer, evident, la integrarea în NATO şi în ordine cronologică, aderarea la Uniunea Europeană, dar de atunci România duce o lipsă acută de un proiect major, care să fie capabil să reunească energiile acestui popor. Din păcate, România este măcinată permanent de conflicte, de dispute, este o ţară dezbinată. Trebuie să ne întoarcem al problemele reale ale românilor, să ne uităm la agenda de preocupări a cetăţenilor şi să încercăm să le rezolvăm problemele. Eu cred că pentru aceea am fost aleşi. Cred că în acest sens trebuie să ne mobilizăm. Mai cred, de asemenea, că România are un viitor, dar are un viitor numai în măsura în care vom avea cu toţii o viziune comună, de consens şi de voinţă politică şi o viziune bazată pe unitatea naţională’, a afirmat Tăriceanu.
În opinia sa, România poate să devină un lider regional şi a şaptea putere a Europei.
‘În viziunea mea, România poate să devină un lider regional, are toate posibilităţile să îşi atingă acest obiectiv. Vreau să văd România devenind a şaptea putere a Europei, a şaptea ţară ca pondere din Europa. Eu cred foarte mult în acest lucru şi pentru acest lucru vă garantez că voi depune toate eforturile. (…) Proiectul politic USL este în momentul de faţă, din punctul meu de vedere, un proiect pe care nu am reuşit să-l ducem la îndeplinire. Ne-am angajat să punem România pe picioare toţi cei care am fost aleşi sub sigla USL. Având în vedere că misiunea nu ne-am dus-o încă la îndeplinire, vreau să cred că trebuie să lucrăm împreună pentru a nu-i dezamăgi pe cei care ne-au votat, pentru a nu le distruge speranţele pentru o viaţă mai bună. De aceea am acceptat propunerea care mi s-a făcut din partea PSD, PC, UNPR, UDMR de a candida pentru această funcţie’, a mai arătat preşedintele Senatului.
Potrivit acestuia, clasa politică este debusolată şi nu are o perspectivă pe termen lung.
‘Dacă o să facem o scurtă privire pe scena politică românească o să vedem că clasa politică este după părerea mea într-o bună măsură debusolată şi fără o perspectivă pe termen lung. Suntem preocupaţi de probleme false. Din păcate, cea mai mare parte a oamenilor politici se lasă antrenaţi în dispute derizorii. După 20 de ani observaţi că România a rămas fără un proiect major. (…) Voi fi un preşedinte implicat. Nu voi asista pasiv la ceea ce se întâmplă în societatea românească şi pe scena politică românească. Văd rolul Senatului nu numai acela de for legislativ, ci mai ales de important for de dezbatere publică şi de garant al democraţiei şi statului de drept. Voi continua să lupt să promovez valorile în care cred şi pentru care am militat de când am intrat în politică, valorile drepturilor şi libertăţilor individuale. Voi milita pentru cele patru libertăţi fundamentale pe baza cărora s-a construit Uniunea Europeană. Voi milita pentru o societate bazată pe modelul social european. Vreau să ajungem să trăim într-o ţară normală, o ţară care nu mai este divizată şi o ţară care nu mai este măcinată de conflicte, aşa cum s-a întâmplat în ultima perioadă. Trebuie să avem şi curajul şi dorinţa de a colabora pe anumite teme majore. Întotdeauna voi pune mai presus de orice interesul naţional’, a susţinut Tăriceanu.
Senatorul independent Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales luni preşedinte al Camerei superioare a Parlamentului, cu 95 de voturi pentru şi 60 împotrivă.
Liberalul Marius Obreja a obţinut 45 de voturi (108 împotrivă) şi Dumitru Oprea (PDL) – 15 voturi (133 împotrivă), iar 4 voturi au fost anulate.
Din numărul total al senatorilor de 171, cel al votanţilor a fost de 157 iar voturile valabile exprimate – de 153.
În data de 4 martie, Crin Antonescu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al Senatului de la tribuna plenului reunit al celor două Camere.