UPDATE: Cambridge Analytica ar fi putut fi implicată în alegerile din România din 2016. Reacția PSD

Rupert Wolfe Murray a declarat pentru Associated Press că un oficial al Cambridge Analytica, Mark Turnbull, l-a contactat în august 2016. 

Murray citează dintr-un email primit de la Turnbull: „Vrem să încorporăm o echipă de două persoane pentru campania curentă…să oferim sfaturi strategice şi asistenţă pe parcursul campaniei…în următoarele două, trei luni”. 

Wolfe Murray spune că a refuzat oferta pentru că el nu lucrează pentru partidele politice. Este neclar dacă cei de la Cambridge Analytica au avut vreun rol în alegerile electorale din decembrie 2016, atunci când PSD a câştigat detaşat cu 46%, în timp PNL a strâns doar 26% din voturi. 

Separat, platforma de investigaţii RISE Project a relatat că SCL Group, o companie de comunicare strategică afiliată Cambridge Analytica, şi-a stabilit în 2011 birou în România. Compania ar fi condusă de omul de afaceri Peter Imre, ginerele actualului Ministru de Externe, Teodor Meleşcanu.

UPDATE: După ce media a preluat informaţiile privind legăturile dintre Imre şi Cambridge Analytica, publicaţia DC news i-a luat o reacţie.

„Singurul punct de vedere este că SCL nu a lucrat niciodată pentru niciun partid politic în România. Nicio legătură nu există! Nu a lucrat nici pentru PSD, nici pentru PNL, nici pentru USR, nici pentru PNȚCD, nici pentru USL, pentru niciun partid politic!”, a spus Peter Imre în exclusivitate pentru DC News.

 UPDATE: Reacția oficială a PSD

PSD susține, într-un comunicat de presă, că nu a lucrat și nici nu a solicitat o colaborare cu Cambridge Analytica.

„Referitor la zvonurile vehiculate în presă privind o presupusă colaborare între Partidul Social Democrat și SCL Cambridge Analytica, precizăm că PSD nu a lucrat cu această companie și nici nu a solicitat o astfel de colaborare, nici în perioada alegerilor generale din 2016, nici într-o altă perioadă, înainte sau după acest scrutin electoral”, se arată într-un comunicat al formațiunii conduse de Liviu Dragnea.

Scandalul Cambridge Analytica a pornit pe 17 martie, când New York Times, Guardian şi Observer au publicat informaţii dezvăluite de un fost angajat al companiei de analiză a datelor.

Firma este acuzată că a colectat, prin intermediul unei aplicaţii de tip chestionar, accesul la datele din reţeaua socială Facebook a aproximativ 50 de milioane de utilizatori, şi ar fi prelucrat aceste informaţii în vederea propagandei electorale în Statele Unite, în timpul campaniei pentru ultimele alegeri prezidenţiale. Compania a lucrat pentru campania electorală a actualului preşedinte american Donald Trump.

Ulterior dezvăluirilor din Observer, un reporter sub acoperire de la Channel 4 News a reuşit să se întânlească cu conducerea Cambridge Analytics. În timpul interviului incognito, Nix pare să enumere exemple de campanii de discreditare a politicienilor derulate cu succes de companie, printre metodele descrise numărându-se înscenarea de întâlniri cu prostituate sau de situaţii în care persoana vizată pare să primească mită.

Unul dintre succesele enumerate în reportajul Channel 4 News este un proiect „de mare succes” derulat „recent” într-o ţară din Europa de Est.

Şeful Cambridge Analytica, Alexander Nix, a fost demis în urma controverselor, iar Facebook a interzis companiei să mai folosească platforma de aplicaţii a reţelei sociale.

Reţeaua socială a fost criticată atât pentru reacţia tardivă şi neconvingătoare la dezvăluirile din presă, cât şi pentru regulile laxe care guvernează accesul la datele utilizatorilor. Scandalul a pornit de la o aplicaţie pe care au folosit-o efectiv doar 270.000 de utilizatori din SUA, însă Cambridge Analityca a putut colecta datele a 50 de milioane de utilizatori datorită permisiunilor de confidenţialitate care permit aplicaţiilor din platformă să acceseze datele reţelelor de prieteni, fără consimţământul direct al vreunuia dintre utilizatori.

Atât Cambridge Analytica, cât şi Facebook resping acuzaţiile.

Autorităţile din Statele Unite, Marea Britanie şi UE s-au pus în mişcare.

Nu este pentru prima dată când Facebook se află în centrul criticilor pentru rolul său în aceste alegeri, în contextul în care, în ultimele luni, reţeaua de socializare s-a confruntat cu numeroase acuzaţii privind difuzarea, în timpul campaniei, de ştiri false (fake news) care ar fi putut afectat intenţia de vot.

De altfel, aceste acuzaţii au determinat Facebook, precum şi motorul de căutare Google, să se angajeze, în noiembrie 2017, că vor lua măsuri pentru a opri difuzarea de ştiri cu origini dubioase, prin limitarea publicităţii.

Anterior, pe 6 septembrie, Facebook anunţase că 470 de conturi false, probabil operate din Rusia, ar fi cheltuit circa 100.000 de dolari pentru postarea de anunţuri politice pe această reţea de socializare, în ultimii doi ani.

Însă, noile acuzaţii ar putea reprezenta o lovitură pentru compania californiană, deoarece, de data aceasta, suspiciunile privesc propriile politici ale companiei.