Camera de Comerţ şi Industrie: 65% din mediul de afaceri este de acord cu acţiunile DNA

‘Dacă ne-am uita la propriile lor legi (legile americane – n.r.), am înţelege despre ce este vorba. Din 1977 există o legislaţie potrivit căreia oamenii de afaceri americani care au comis fapte de corupţie în afara graniţelor SUA sunt penalizaţi cu amenzi uriaşe’, a spus Dărăban, amintind amenda de 180 de milioane de dolari plătită de concernul Hewlett-Packard, după ce s-a dovedit că a acţionat ilegal în raport cu autorităţile poloneze.

‘Există astfel de legislaţie şi în ţări din Europa, precum Marea Britanie, iar noi trebuie să ne adaptăm şi am atras în acest proiect compania General Dynamics, care este al cincilea mare producător de armanent din lume, dar are o divizie de luptă anticorupţie, condusă de un senior vicepreşedinte care a fost în departamentul de Justiţie din Statele Unite. Avem de învăţat de la ei’, a mai spus Dărăban.

Oficialul CCIR a arătat că, potrivit unui sondaj realizat de CSOP, majoritatea oamenilor de afaceri români susţin lupta anticorupţie.

‘De doi ani consecutiv realizăm sondaje de opinie cu terţe institute şi pot să vă spun că la fiecare sondaj, şi cel prezentat anul trecut, şi cel de acum doi ani, 65% din mediul de afaceri este de acord cu acţiunile DNA. Vrem, nu vrem, aceasta este realitatea exprimată de agenţii economici, pentru că au început să vadă transparenţa şi şansa în ceea ce înseamnă licitaţie publică’, a susţinut preşedintele Camerei Române de Comerţ.

Întrebat ce înseamnă corupţia pentru mediul de afaceri, el a răspuns: ‘Înseamnă că rămânem în ograda noastră, singuri fără niciun partener pe care ni l-am dori. Dacă dorim parteneri de unde să avem câştiguri din punct de vedere know-how, tehnologie şi aşa mai departe, trebuie să ne vedem de treabă, să fim corecţi’.

Potrivit acestuia, marea problemă în mediul de afaceri din România a fost accesul la licitaţiile publice.

‘Adevărata problemă a fost la celebrele caiete de sarcini pe care eu le-am numit autodenunţuri. Nu mai poţi, într-o Uniune Europeană, cu legi ale concurenţei şi aşa mai departe, să creezi o legislaţie specifică capitalului românesc. Dar trebui să-i creezi capitalului românesc şansa de a accede la licitaţii publice, de a exista această transparenţă şi acest lucru contează cel mai mult’, a apreciat Dărăban.

În România există 7.129 de societăţi cu capital american şi 800 de milioane de euro capital subscris, 1,6 miliarde de euro investiţii directe americane şi 1,7 miliarde de euro schimburi comerciale între cele două ţări.

‘Deci nu stăm chiar rău în relaţia cu Statele Unite. Problema noastră este că nu avem o bursă de valori suficient de activă, flexibilă şi capitalizată, pentru că profilul investitorului american este de a juca pe bursa de valori. Din păcate, nu suntem suficient de pregătiţi sau economia românească nu a capitalizat suficient bursa astfel încât să reprezinte un interes pentru investitorii americani’, a punctat Dărăban.

El a mai spus că nu prea există în România companii multinaţionale, cele prezente fiind în special regionale, precum companiile din sectorul bancar şi petrolier, iar marile branduri internaţionale sunt de fapt francize.

De asemenea, întrebat cum reacţionează investitorii străini când văd cum politicienii modifică foarte des legislaţia din România, Dărăban a răspuns: ‘Asta este de fapt problema noastră, faptul că nu putem să avem o diplomaţie economică eficientă, pentru că, mai în glumă, mai în serios, ferească Dumnezeu să ai un zbor mai lung spre America de Sud, fiind zborul atât de lung se poate schimba legislaţia până la sosire. Şi atunci cu ce te duci? Pentru că în diplomaţie economică înţelegi, pe lângă a-ţi prezenta produsele şi serviciile pe care le poţi oferi, e întrebarea aceea uzuală care ţi se pune oriunde: nivelul de taxare la tine în ţară, taxarea forţei de muncă, dacă avem legea parteneriatului public-privat, ce înseamnă aplicarea ei. Sunt lucruri la care ne dăm seama că nu putem să răspundem. Noi, care ne implicăm ca instituţie în promovarea aceasta economică, avem de luptat cu aceste cutume care sunt un ‘never ending story’ şi nu ne stabilizăm odată’.

În opinia sa, autorităţile române ar trebui să copieze legislaţia care a funcţionat în alte ţări. ‘Apa caldă este inventată, ca şi roata. Unde nu ne pricepem, să importăm legislaţie, că traducători avem’, a conchis oficialul CCIR.