Proiectul de lege pentru modificarea legii de organizare şi funcţionare a CCR prevede că ‘judecătorii CCR nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie’.
Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză, se mai arată în proiectul de lege iniţiat de deputatul minorităţilor naţionale Adnagi Slavoliub (Uniunea Sârbilor din România).
Legea prevede că, pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii CCR, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se face numai de către Parchetului de pe lângă ÎCCJ, iar competenţa de judecată aparţine ÎCCJ.
‘În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul Justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele CCR şi solicitând, dacă este cazul, încuviinţarea Curţii pentru urmărirea penală şi arestare. Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului CCR adoptată cu votul al două treimi din membrii CCR. În cazul unei decizii de achitare suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare mandatul de judecător al Curţii încetează de drept’, mai spune proiectul de lege.