Camera Deputaţilor: Judecătorii CCR – urmăriţi penal, arestaţi, percheziţionaţi doar cu acordul plenului Curţii

* Deputaţii au adoptat, cu 178 voturi pentru, 38 contra şi 51 de abţineri, propunerea legislativă potrivit căreia judecătorii de la Curtea Constituţională nu vor putea fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată fără încuviinţarea plenului CCR.

„Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii, după ascultarea judecătorului în cauză”, prevede proiectul de lege, iniţiat de deputatul minorităţilor naţionale Adnagi Slavoliub, care modifică legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.

Iniţiativa legislativă mai prevede că mandatul de judecător încetează de drept în cazul unei decizii definitive de condamnare, iar pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii CCR urmărirea penală şi trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă ÎCCJ, competenţa de judecată aparţinând Înaltei Curţi.

„În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul Justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale şi solicitând, dacă este cazul, încuviinţarea pentru urmărirea penală şi arestare”, mai menţionează proiectul.

Judecătorul trimis în judecată poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii CCR. Dacă este o decizie de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare mandatul de judecător încetează de drept.

După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen, mai prevede proiectul.

Potrivit unui amendament propus de deputatul PSD Florin Iordache şi adoptat de plen, „judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”.

* Camera Deputaţilor a aprobat, cu 260 voturi pentru, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.72/2016 privind aprobarea Programului – pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Potrivit prevederilor adoptate, pentru anul şcolar 2016 – 2017 copiii din cele 50 de grădiniţe şi şcoli prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă vor beneficia, în mod gratuit, pe perioada anului şcolar în curs, de un pachet alimentar sau o masă caldă, zilnic, în valoare de 7 lei.

Pentru derularea programului, unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin şcolile şi grădiniţele incluse în proiect le vor fi acordate sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale. Sumele pot fi suplimentate din veniturile proprii ale bugetelor locale ale comunelor şi municipiilor, dacă se stabileşte prin hotărâre de consiliu local creşterea valorii mesei zilnice sau dacă numărul de elevi sau copii creşte într-una din şcoli sau grădiniţe în cursul anului şcolar. Procedura de atribuire a contractelor pentru furnizarea alimentelor se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, mai prevede Ordonanţa.

* Deputaţii au pus în acord cu decizia Curţii Constituţionale Legea pentru aprobarea OUG 4/2016 referitoare la învăţământul doctoral, stabilind că diploma de doctor încetează să producă efecte juridice după pronunţarea unei hotărâri definitive judecătoreşti

Camera Deputaţilor a reexaminat legea ca urmare a deciziei CCR din 26 octombrie 2016, adoptând forma iniţială a OUG 4/2016, cu 251 voturi pentru şi 19 abţineri.

* Camera Deputaţilor a adoptat, cu 218 voturi pentru, unul împotrivă şi 49 de abţineri, o iniţiativă legislativă potrivit căreia Consiliile judeţene şi CGMB vor asigura fonduri pentru premierea elevilor care au obţinut distincţii, medalii şi premii speciale la olimpiadele şi concursurilor şcolare, precum şi pentru cadrele didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora.

Cuantumul stimulentelor financiare se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a Consiliului judeţean/ Consiliului General al Municipiului Bucureşti, se mai menţionează în propunerea legislativă, iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD şi ALDE, care modifică în acest sens Legea educaţiei naţionale.

* Deputaţii au adoptat, cu majoritate de voturi, un proiect de lege pentru completarea Legii privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii asistenţei sociale.

Proiectul prevede că va putea fi angajat personal de specialitate cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile de asistenţă medicală din unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5.000.

* Ministrul Finanţelor Viorel Ştefan (MFP) a fost prezent în plenul Camerei Deputaţilor, la „Ora Guvernului” pe tema situaţiei economiei.

Viorel Ştefan a declarat că România înregistrează un excedent bugetar de 0,2% din PIB în primul trimestru din acest an.

„Estimările bugetare ale primului trimestru indică un excedent al soldului bugetului general consolidat la nivel de 0,2% din PIB, aproximativ 1,5 miliarde lei, în condiţiile în care s-au plătit subvenţii de la buget în special pentru sprijinirea producătorilor agricoli cu un miliard de lei mai mult faţă de trimestrul I al anului 2016. Se constată o evoluţie foarte bună a veniturilor din impozitul pe venit şi contribuţiilor sociale, ca urmare a dinamicii ridicate a masei salariale din economie, o îmbunătăţire a încasărilor din luna martie pe zona de TVA şi accize, precum şi reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de aproximativ 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. O imagine mai clară vom avea după 25 aprilie”, a spus Ştefan.

Reprezentanţii partidelor de opoziţie au criticat luni, în plenul Camerei Deputaţilor activitatea ministrului Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, cerându-i demisia din Executiv.

Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a afirmat, că „este un dezastru ca Guvernul să se uite spre autorităţile publice locale cu dispreţ şi să le taie orice speranţă de investiţii în interes public” şi a cerut demisia ministrului Finanţelor.

Deputatul USR Claudiu Năsui a exprimat îngrijorările formaţiunii pe care o reprezintă referitor la felul în care funcţionează economia şi a subliniat că Eximbank şi CEC ar trebui să beneficieze de un management depolitizat.

Deputatul PMP Eugen Tomac a spus că ministrul Finanţelor întârzie cu bună ştiinţă adoptarea unui pachet legislativ care conţine şi reduceri de taxe pentru ca actualul Guvern să mai renunţe la unele măsuri din cele anunţate în campania electorală.

În replică, deputatul PSD Leonardo Badea a accentuat faptul că România are un tablou macroeconomic sustenabil.

„Evoluţiile macroeconomice şi fiscal-bugetare sunt în prognoza pe care am fundamentat-o privind obţinerea unei creşteri economice de 5,2% cu un deficit bugetar sub 3% şi ca să nu îşi mai facă nimeni griji ne vom îndeplini sută la sută angajamentele făcute”, a spus parlamentarul social-democrat.

Deputatul ALDE Varujan Vosganian a opinat că discuţia făcută în plenul Camerei pe tema activităţii şi performanţei Ministerului de Finanţe este una pur politicianistă şi a amintit că recent a fost reconfirmată atractivitatea României pentru investiţii străine.

* Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, în această săptămână, constituirea unui grup de lucru care să analizeze amendamentele la proiectul privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Din grupul de lucru vor face parte Eugen Nicolicea (PSD), Steluţa Cătăniciu (ALDE), Marton Arpad (UDMR) şi Stelian-Cristian Ion (USR), PMP şi PNL urmând să-şi desemneze ulterior un reprezentat.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost adoptat anterior de Senat, textul prevăzând reducerea a trei zile pentru o perioada de 30 de zile petrecută în condiţii de supraaglomerare – „spaţiu necorespunzător”.