Câmpeanu: Fondurile de pensii private reprezintă singurul parteneriat public-privat fără sincope

„Ministerul Muncii este un susţinător al industriei fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II). Este o soluţie viabilă care trebuie dezvoltată. Administratorii au avut rezultate bune, iar efectele crizei nu au avut consecinţe grave grave asupra economiilor pe care viitorii pernsionari le strâng de acum”, a spus Câmpeanu, într-un mesaj transmis la un eveniment de profil organizat la Sinaia.

Prezent la eveniment, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Ion Giurescu a afirmat că lansarea fondurilor de pensii private poate fi catalogată ca fiind o reuşită, în condiţiile în care nu se credea în acest demers şi a fost contestat şi după momentul lansării.

„Am reuşit să lansăm un sistem în care multă lumea nu credea şi a fost contestat şi după ce a fost lansat. De asemenea, administratorii au avut rezultate notabile la care nimeni nu se aştepta într-o perioadă nu foarte prietenoasă, cu turbulenţe financiare. Sumele de care dispun acum fondurile de pensii au devenit interesante pentru cei care au nevoie de bani”, a spus Giurescu.

Pilonul II numără opt fonduri de profil, cu 5,86 milioane de participanţi, şi a ajuns la active nete de 10,54 miliarde de lei la finele lunii martie, conform datelor oficiale.

Giurescu a spus că pragul de deductibilitate de 400 euro/an pentru fondurile de pensii facultative (Pilonul III) trebuie să fie majorat.

„Nu ştiu dacă se va putea obţine 1.000 euro/an, aşa cum recent a recomandat Consiliul Investitorilor Străini, dar e clar că trebuie majorat”, a mai spus reprezentantul ASF.

Vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Mihai Coca-Cozma, a afirmat că, pentru administratori, intrarea pe această piaţă a fost şi este un angajament pe termen lung, care trebuie să recupere pierderi de 315 milioane de euro.

„Din calculele noastre, administratorii fondurilor de pensii private îşi vor recupera pierderile şi vor intra pe profit în anul 2012. La momentul lansării, calculele noastre erau mai optimiste, în condiţiile în care ne aşteptam ca salariul mediu să fie mai mare decât în prezent şi să avem, la nivelul industriei, o contribuţie medie mai ridicată”, a spus Coca-Cozma.

Datele APAPR arată că, de la lansarea Pilonului II, în mai 2008, suma contribuţiilor virate în conturile participanţilor se ridică la 9,15 miliarde de lei.

„La data de 14 mai, activele pe Pilonul II însumau 10,93 miliarde de lei. Câştigul participanţilor, respectiv active minus contribuţii, se ridică la 1,78 miliarde de lei. În ultimii cinci ani, randamentul mediu anual pe Pilonul II a atins 11,4%”, a spus reprezentantul APAPR, care a adãugat cã gradul de colectare a contribuţiilor se situează la 62%.

Cu 300.000 de participanţi, fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au ajuns la active de 665 milioane de lei, iar administratorii au obţinut un randament mediu anual de 7,7% de la lansare, în mai 2007.

„Din păcate, gradul efectiv de colectare a contribuţiilor este redus, doar 45%, iar 79% din contribuţiile lunare sunt sub 100 lei, în ciuda faptului că Pilonul III reprezintă beneficiul cu cel mai favorabil regim fiscal atât pentru salariaţi cât pentru angajatori, ultimii pierzându-şi din interes din cauza birocraţiei”, a arătat Coca-Cozma.

El a estimat că, peste cinci ani, industria locală a fondurilor de pensii private va depăşi 7 milioane de participanţi şi va gestiona active de peste 10 miliarde de euro.

„Este necesară creşterea contribuţiilor la Pilonul II cu recuperarea cotei de 0,5% pierdute în 2009. Vrem şi stimularea participării la Pilonul III prin creşterea deductibilităţii şi diminuarea birocraţiei. Prin plasamentele bursiere, fondurile de pensii se implică tot mai mult în economia locală, investind în companii româneşti peste un miliard de lei. Ne dorim stabilitate, echilibru şi predictibilitate, iar rezultatele bune de până acum se vor menţine şi în viitor”, a mai spus vicepreşedintele APAPR.