Campionii din umbra exporturilor germane

Cel mai lung tunel din lume străbate masivul Gotthard. Loc prin stâncă au făcut bormaşinile speciale marca Herrenknecht – liderul mondial în domeniu. Firma are 4200 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de peste un miliard de euro. Deşi compania e reprezentată peste tot în lume, sediul central se găseşte, în continuare, în Schwanau – localitatea micuţă în care inginerul Martin Herrenknecht construia prima sa bormaşină pentru tuneluri, în 1977.

Deosebirea dintre firma sa şi marile concerne industriale? „Am început să funcţionăm acum 35 de ani. Mulţi angajaţi lucrează în firma noastră de peste 30 de ani. Toţi tragem la aceeaşi căruţă. Acesta este nucleul unei afaceri de familie”, spune Herrenknecht, citat de Deutsche Welle.

Spiritul de echipă şi atmosfera relaxată, familiară, sunt caracteristicile acestor campioni necunoscuţi publicului larg. În aproape toate cazurile este vorba despre afaceri de familie în fruntea cărora se află manageri pricepuţi. Companiile sunt axate pe un singur produs pe care îl promovează consecvent pe piaţă. Pentru a răzbi prin jungla concurenţei, aceste firme investesc mai mult în cercetare şi dezvoltare, comparativ cu marile concerne.

În plus, relaţia cu clienţii diferă de cea a marilor producători: „Noi trebuie să anticipăm cerinţele sau preferinţele clientelei, eventual să venim în întâmpinarea clientului cu soluţia potrivită înainte ca acesta să ştie ce vrea”, explică Jörg Sennheiser – reprezentant al liderului mondial în producţia de microfoane şi căşti cu acelaşi nume.

Naşul „campionilor ascunşi”

Denumirea de „campioni ascunşi” îi aparţine profesorului în economie Hermann Simon. Începând din anii 90, Simon a tratat în mai multe apariţii pe piaţa publicistică tema firmelor care asigură succesul exporturilor germane. Cărţile sale au fost traduse în 25 de limbi.

Cea mai nouă lucrare, „”Hidden Champions – Aufbruch nach Globalia”, a apărut în luna august şi conţine o analiză a strategiilor de care companiile medii se folosesc pentru a se impune pe piaţă.

„În anii 80, m-am tot întrebat de ce Germania este atât de puternică la exporturi”, povesteşte Simon. „Astfel am descoperit aceste firme mijlocii pe care mai nimeni nu le cunoaşte, dar care sunt lideri mondiali în diverse domenii. De acolo li s-a tras şi numele de campioni ascunşi”, adaugă autorul.

Firmele mijlocii realizează 70% din volumul total al exporturilor germane. Partea leului le revine unor lideri mondiali necunoscuţi majorităţii consumatorilor. Conform definiţiei lui Simon, un asemenea campion se regăseşte în top 3 la nivel global sau este numărul 1 pe continentul său. Cifra de afaceri a „campionului ascuns” este de sub cinci miliarde de euro anual. Pe piaţă este vag cunoscut sau n-a auzit nimeni de el.
În ciuda popularităţii sale scăzute, aportul „campionului ascuns” la mersul economiei este remarcabil: în ultima perioadă, peste 150 de asemenea firme au intrat în rândul companiilor cu cifre de afaceri care au depăşit pragul de un miliard de euro. Graţie inovaţiilor, „campionii” au cucerit noi segmente de piaţă şi, în ultimii zece ani, au creat peste un milion de noi locuri de muncă.

Realitatea şi nişte păreri greşite

Simon este de părere că deosebirea dintre Germania şi restul exportatorilor are o directă legătură cu numărul şi „greutatea” economică a „campionilor ascunşi”. Statisticile îi susţin teoria: la nivel mondial există puţin peste 2700 de lideri de piaţă necunoscuţi. 1300 dintre aceştia sunt în Germania. SUA au numai 360 de „campioni ascunşi” la o populaţie de aproape patru ori mai mare comparativ cu cea a Republicii Federale.

Şi mai interesante sunt următoarele rezultate: sectorul firmelor mijlocii, din care fac parte şi „campionii” neştiuţi ai Germaniei, asigură 80% din totalul locurilor de muncă, la nivel naţional. Marile concerne ocupă doar 20% din forţa de muncă.

Cu toate acestea, puţini sunt cei care iau în serios importanţa şi forţa companiilor medii. De regulă, presa obişnuieşte să scrie sau să vorbească numai despre marile concerne. De aceea, „scopul lucrării mele este de a stimula şi dorinţa altor firme mici şi mijlocii de a creşte pe plan internaţional şi de a crea locuri de muncă”, spune Simon.