Într-o actualizare a politicii sale de apărare, guvernul liberal al premierului Justin Trudeau a declarat că protejarea Arcticii, precum şi gestionarea provocărilor de securitate din partea Rusiei şi Chinei, determină Ottawa să-şi consolideze apărarea.
Cheltuielile totale pentru armată vor atinge 1,76% din produsul intern brut până în 2030, sub ţinta de 2% stabilită de NATO pentru statele membre, însă în creştere faţă de 1,4% actual. Oficiali canadieni le-au spus jurnaliştilor că nu există o dată limită pentru a atinge pragul de 2% stabilit de NATO.
De asemenea, nu este clar cât din programul de cheltuieli va fi pus în aplicare, în condiţiile în care liberalii se află în sondajele de opinie în urma Partidului Conservator de opoziţie, înainte de alegerile ce urmează să aibă loc până la sfârşitul lunii octombrie anul viitor.
SUA fac presiuni de ani de zile asupra Canadei pentru a-şi creşte cheltuielile destinate apărării. În februarie, ambasadorul David Cohen a subliniat că alte ţări fac mai mult şi a declarat: „Nu cred că Canada are vreun interes să fie un asemenea gen de excepţie în NATO”.
Canada, care dispune în prezent de un buget anual pentru apărare de circa 31 de miliarde de dolari canadieni (22,8 miliarde de dolari americani), îşi propune să cheltuiască în plus de 8,1 miliarde de dolari în următorii cinci ani şi 73 de miliarde de dolari în următorii 20 de ani.
Canada, al doilea stat ca mărime din lume, are doar 40 de milioane de locuitori şi joacă, de asemenea, un rol important în monitorizarea unui teritoriu arctic uriaş care se întinde pe 4,4 milioane de km pătraţi de pământ şi apă.
„Cea mai urgentă şi importantă sarcină cu care ne confruntăm este afirmarea suveranităţii Canadei în regiunea arctică şi în regiunile nordice”, se arată în document, invocând capacitatea crescândă a Rusiei şi Chinei de a acţiona în nord.