Guvernul învie Canalul Dunăre-Bucureşti al lui Ceauşescu. Va costa peste 1,5 miliarde de euro şi va fi realizat în 5 ani – studiu de fundamentare

Proiectul Canalului Dunăre – Bucureşti, cunoscut ca „Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie”, face parte din lista proiectelor prin PPP promovate de către Guvernul Viorica Dăncilă.

Contractul va fi încheiat pe 25 de ani, din care primii 5 ani sunt destinați fazei de proiectare și execuție, iar următorii 20 de ani sunt pentru operare.

Valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,44 miliarde de euro, din care 1,04 miliarde de euro pentru construcţia efectivă, se arată în studiul de fundamentare al proiectului.

Potrivit studiului de fundamentare, proiectul va asigura partenerului privat venituri de peste 2,07 miliarde euro pe întreaga perioada de operare. „Au fost estimate următoarele categorii de venituri financiare, generate de implementarea investiției, venituri care se colectează exclusiv la nivelul partenerului privat pe perioada de derulare a parteneriatului public privat”, scrie în documentul citat.

Potrivit legii, partenerul public poate suporta maxim 25% din valoarea proiectului, în timp ce partenerul privat suportă minim diferența de 75% din valoarea proiectului. „Din perspectiva partajării costurilor, în scenariul de bază am presupus că partenerul public va suporta 20% din valoarea costurilor cu investiția – cu excepția costurilor de operare –, în timp ce partenerul privat va fi cel care va suporta 80% din costurile proiectului”, spun realizatorii studiului de fundamentare.

De asemenea, potrivit legii, au fost avute în vedere posibilitatea ca investitorul privat să primească o primă de succes de maxim 100 milioane euro, considerându-se că acesta va termina investiția cu un an mai devreme decât este estimat, și o plată de disponibilitate care ar atinge maxim 50 milioane euro pe an.

Autorii studiului menţionează cel puţin şase beneficii ale Canalului Dunăre – Bucureşti:

1. Prin realizarea căii navigabile, municipiul Bucureşti se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană care va permite legătura directă a Bucureştiului cu alte capitale şi mari centre orăşeneşti europene, accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin – Main – Dunăre accesul la reţeaua europeană de căi navigabile;

2. Prin amenajarea râurilor, în hidrocentralele din nodurile hidrotehnice se va produce circa 126 GWh/an energie electrică.

3. Prin realizarea obiectivului, vor fi apărate de inundaţii 11 localităţi, circa 9.797 gospodării individuale, 126 obiective socio-economice, circa 50.000 ha teren, 378 km drumuri şi 5 km cale ferată.

4. Se va asigura alimentarea cu apă a localităţilor limitrofe şi apa necesară pentru irigarea unor suprafeţe de teren agricol însumând până la 150 mii ha, totodată se va crea posibilitatea realizării de sisteme de desecări – drenaje pentru eliminarea excesului de apă de pe o suprafaţă de până la 30.000 ha.

5. Prin realizarea de porturi turistice şi puncte de acostare se va dezvolta turismul de agrement şi transfrontalier.

6. De asemenea se va crea posibilitatea realizării unor amenajări pentru piscicultură pe o suprafaţă de circa 1.250 ha.

Proiectul mai include realizarea a două porturi în zona metropolitană a Capitalei, respectiv la 1 Decembrie şi Glina, informaţie ce apare în varianta promovată de Guvern anterior realizării studiului de fundamentare.

Croaziere de la Bucureşti până la Viena sau Delta Dunării

Realizatorii studiului detaliază în cazul potenţialului turistic al Canalului Dunăre – Bucureşti că pot fi organizate croaziere din Capitală până în Delta Dunării sau chiar până la Viena.

Prin companii specializate și nave de pasageri de croazieră, următoarele activități pot fi organizate în sistem de linie sau ocazional, din primăvară până la sfârșitul toamnei: 
– croaziere scurte pe râul Argeș, cu durata de câteva ore cu/fără ecluzare în program și acțiuni recreative,
– croaziere de o zi pe Argeș până la Dunăre, cu acces în Delta Neajlovului și vizitarea Parcului natural Comana,
– croaziere de 3-5 zile pe Dunăre și în Rezervația Biosferei Delta Dunării (Bucureşti – Oltenița/Tutrakan –
Călărași/Silistra – Cernavodă – Brăila – Galați – Tulcea – Rezervația Biosferei Delta Dunării),
– croaziere pe Argeș si Dunăre în amonte pe sectorul românesc cu durata de 3,5,7 zile până la Cazane,
– croaziere pe Dunăre până la Belgrad/ Budapesta/ Viena/Regensburg, cu durata de 7-14 -21 zile, cu programe specifice şi opriri.

Lucrările pentru amenajarea râului Argeş au fost începute în septembrie 1986, iar cele de pe Dâmboviţa în ianuarie 1988. Din cauza opririi finanţării, lucrările la obiectivul „Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie, irigaţii şi alte folosinţe” au fost sistate şi părăsite în luna ianuarie 1990.